Înfiinţarea plantaţiei de prun

În țara noastră, prunul se poate spune că și-a găsit o a doua patrie, ocupând o foarte mare pondere; are o veche tradiţie în cultură şi constituie un mijloc important de venituri pentru cultivatori şi un produs alimentar apreciat de populaţie.

În funcţie de zona de cultură, fructele diferitelor soiuri ajung la ma­turitate între 15 iunie – 1 noiembrie. Din acest punct de vedere, soiurile se pot grupa în:

• soiuri (ce se maturează între 15 iunie – 15 iulie: „Rivers tim­puriu”, „Diana”);
• (15 iulie – 15 august: „Tuleu timpuriu”, „Cente­nar”, „Minerva”);
• soiuri (15 august – 15 septembrie: „Pescăruş”, „Tuleu gras”, „Stanley”, „Agen”);
• (după 15 noiembrie: „Anna Späth”, „Vinete româ­neşti”).

În funcţie de modul de valorificare a fructelor în cadrul fiecărei grupe, soiurile de prun se pot clasifica în:

• pentru consum în stare proaspătă;
• pentru deshidratare;
• pentru dulceaţă, gem, magiun;
• pentru compoturi, siropuri, nectar;
• pentru distilare (ţuică).

Pe plan mondial se înregistrează o tendinţă de creştere a cantităţilor de prune pentru procesare.

La prun se utilizează atât port­altoi generativi cât şi vegetativi.

Pomii altoiţi pe prun franc şi cei crescuţi pe rădăcini proprii au un sistem radicular mai superficial, rădă­cinile fiind plasate în sol la adâncimea de 10-50 cm. Această particu­laritate permite cultivarea prunului şi pe solurile subţiri, pe cele cu conţi­nut ridicat de argilă, care au un drenaj aerohidric deficitar. Înrădăcinarea superficială are, însă, dezavantajul reducerii rezistenţei pomilor la ger şi secetă.

La pomii altoiţi pe corcoduş, rădăcinile sunt lungi şi subţiri şi ajung în sol până la 120 cm adâncime. Peste 80% din masa rădăcinilor este plasată în sol între 18-70 cm. Pe orizontală, rădă­cinile pomilor maturi ajung la peste 6 m de trunchi, depăşind de 2-3 ori proiecţia coroanei.

La prun, polenizarea este entomofilă (cu ajutorul insectelor).Asigurarea polenizării încrucişate prin intercalare în aceeaşi parcelă a mai multor soiuri cu înflorire simultană este obli­gatorie la prun, dar mai ales la soiurile de prun autosterile şi parţial autofertile. Polenizarea încrucişată aduce însemnate sporuri de producţie chiar şi la soiurile autofertile.

Prunul intră în perioada de repaus în a doua jumătate a lunii octom­brie şi prima jumătate a lunii noiembrie.

Majoritatea soiurilor de prun altoite pe corcoduş tră­iesc, de regulă, 25-30 de ani. Unele soiuri („Grase româneşti”), în zonele favorabile pot ajunge la 40-50 ani sau chiar 70 ani.

Perioada de creştere durează 3-7 ani, cea de început de rodire 4-6 ani, iar cea de rodire maximă 10-12 ani.

După 25-30 ani, prunii intră, de regulă, în perioada de declin.