Metode de compostare a deseurilor

O metoda biologica de fertilizare a ogorului consta in incorporarea resturilor vegetale tocate (paie, coceni, tulpini) in aratura, asigurandu-se astfel cantitatea de ingrasamant azotat necesara descompunerii resturilor vegetale, unde microorganismele au un rol important in solubilizarea elementelor minerale indispensabile vietii plantelor: calciu, fosfor, potasiu. Se creaza astfel un circuit al diferitelor elemente in natura.

Pentru desemnarea proceselor de descompunere a deseurilor organice si a dejectiilor animale, circula 2 termeni:

1. fermentatie - mai ales cand e vorba de gunoi de grajd

2. compostare - atunci cand alte materiale organice sunt asezate in gramezi si umectate pentru a incepe fermentatia.

Odata cladita gramada de compostare, daca conditiile de umiditate si aeratie sunt asigurate, se declanseaza o serie de procese de descompunere Aceste substante sunt metabolizate de microorganismele care populeaza gramada de compost.

In timpul acestui proces, datorita respiratiei intense, temperatura atinge +70oC. Aceste temperaturi mari asigura sterilizarea materialelor de agentii patogeni, precum si distrugerea semintelor de buruieni.

Prin urmare, se numeste compostare, procesul de transformare pe cale biologica a deseurilor celulozice si proteice, din surse menajere sau industriale, precum si a dejectiilor de animale, intr-un produs nepoluant, cu mare valoare nutritiva si energetica pentru microorganismele din sol si pentru plante, un excelent amendament pentru sol. Produsul obtinut prin compostare se numeste compost.

Gunoiul de grajd supus fermentatiei este tot un compost, dar in vorbirea curenta I se spune " gunoi fermentat sau putrezit".

Un prim exemplu: metoda biodinamica de compostare

Se practica cu succes la nivelul micilor ferme.

Se fac gramezi de deseuri cu sectiunea trapezoidala, cu baza de 2.5 - 4 m, latimea la varf de 1m, iar inaltimea de maximum 2 m. Umiditatea favorabila este cuprinsa intre 45 - 65% (raportata la substanta proaspata). Gramada se acopera pe toata suprafata cu un strat subtire de pamant, care are rolul sa protejeze gramada in timpul fermentarii contra radiatiei solare si sa nu lase ca amoniacul care rezulta din fermentatie sa se piarda in atmosfera, conservand totodata si umiditatea.

Compostarea dureaza, in functie de felul deseurilor, intre 6 si 12 luni.

Compostul care rezulta este foarte bun, apropiat prin compozitie de humusul solului.