Tanczos: Vom lupta pentru ca măsurile europene să afecteze cât mai puţini fermieri

Acesta a menţionat, în cadrul unei conferinţe de presă, că nivelul de 150 de unităţi vită mare (UMV) pentru fermele zootehnice este inacceptabil pentru România, iar problema va fi tranşată, cel mai probabil, în data de 16 martie la Bruxelles.

'Azi, ieri, mâine şi peste o săptămână discutăm şi vom discuta despre noile reguli care se implementează la nivelul Uniunii Europene pe ferme de pui, de curcani, de porci, de vite, pentru că există o presiune foarte mare din partea organizaţiilor de mediu asupra fermierilor şi se vor introduce reguli noi pentru fermele care trebuie să contabilizeze, să raporteze şi să reducă emisiile de metan, de azot, de carbon mai puţin, inclusiv în fermele de animale. Disputa este aprigă. Şi acum jumătate de oră am încercat să aflu poziţia Germaniei, poziţia Franţei, la vită, la porc, la pasăre. Deci, este o dispută care va fi, probabil, tranşată pe 16 martie (...) O să zbor direct la Bruxelles ca să particip la acest consiliu, unde problema principală care este pe ordinea de zi este exact această temă, a noilor reguli care se vor aplica pentru fermele mari, mici şi care vor aduce reguli noi de implementare de tehnologii de ultimă generaţie pentru a reduce emisiile de azot şi de metan. Se discută nivelul, dimensiunea fermei de la care aceste obligaţii de monitorizare, de raportare, de reducere, de implementare de tehnologii de ultimă generaţie vor fi obligatorii. Acum două săptămâni. Comisia Europeană a propus un nivel de 150 de UVM, care este un nivel inacceptabil pentru România. Noi am susţinut de la bun început că undeva la peste 350 de unităţi vită mare UVM ar trebui să intervină aceste noi reguli, chiar 450, în cazul fermelor de porci şi de bovine. Ministerul Agriculturii şi domnul Daea susţin în continuare eliminarea totală a bovinelor din aceste reguli (...) Probabil că discuţiile pe 16 vor fi finalizate undeva la un nivel de 280-300 de unităţi vită mare pentru fermele de pui, curcan, găini ouătoare şi undeva la peste 350, sper, sau 450 la fermele de porci şi de bovine', a declarat Tanczos Barna.

Acesta a mai spus că negocierile purtate până acum de România pe această temă au fost decurs bine.

'Provocările sunt din ce în ce mai mari şi pentru fermieri (...) Încercăm şi facem tot posibilul ca fermierii români să nu fie afectaţi de noile reguli care se impun de la Bruxelles (...) Astăzi România are deja un sistem de autorizare a fermelor, indiferent de dimensiune, ceea ce nu există în toate ţările europene. Deci, modul în care cantitatea de azot, cantitatea de gunoi de grajd, cantitatea de metan, implicit, afectează mediul se verifică la autorizaţia de mediu, care se emite şi pentru o fermă cu 30 de vaci. Mai ales dacă sunt dezvoltări din fonduri europene, autorizaţia de mediu este absolut obligatorie. Aceste reguli nu se aplică în toate ţările Uniunii Europene, în toate statele membre, dar noile reguli vor fi general valabile pentru toţi. Nu suntem în aceste negocieri, în niciun caz, mai catolici decât Papa, suntem, probabil, ultima ţară care va lupta până în ultima secundă în ideea ridicării acestor plafoane cât mai sus, astfel încât să fie câţi mai puţini fermieri afectaţi în România de aceste noi reguli, noi schimbări (...) Până acum, împreună cu reprezentanţa României la Bruxelles, am dus bine discuţiile, negocierile, împreună cu MAE şi suntem pe o traiectorie bună, să vedem cum se va finaliza toată disputa la Bruxelles', a mai adăugat ministrul Mediului.

Tanczos Barna şi-a exprimat speranţa că va putea fi găsit acel 'echilibru' prin care să putem mânca în continuare sănătos fără a afecta mediul înconjurător.

'Mă număr printre persoanele care au văzut ferme de viermi. Preşedinţia franceză ne-a dus în vizită la o fermă de viermi acum un an de zile, un an şi jumătate. Spre deosebire de domnul Daea, eu chiar ştiu cum arată un baton de proteină făcută din viermi, ştiu ce gust are, nu are nicio diferenţă, nici la aspect, nici la gust faţă de batonul de proteină. Sunt un om curios din fire şi mănânc orice este comestibil, gust de fapt, orice este comestibil. Şi în vizitele mele prin Asia am gustat inclusiv astfel de mâncăruri tradiţionale din zona respectivă. În ciuda acestor experienţe, prefer să rămân la carnea de vită, porc mănânc mai rar, dar carnea de vită îmi place în mod deosebit şi cred că putem găsi acel echilibru prin care să nu afectăm nici mediul înconjurător şi să putem să mâncăm în continuare mâncăruri normale, sănătoase, de gen carne de vită, carne de pui, carne de porc în detrimentul noilor invenţii de batoane de proteină din viermi', a afirmat Tanczos Barna.

Foto: Viorel Grosu