Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile

Actul normativ ar fi trebuit să rezolve problema educaţiei în limba maternă, singurele aspecte pozitive ţinând însă de cadrul juridic. Ce aduce nou această lege pentru etnicii români din Ucraina? Ne spune jurnalistul şi politologul Marin Gherman, preşedintele Centrului Media BucPress din Cernăuţiu.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, la 13 decembrie 2022, Legea privind minorităţile naţionale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Pe fond, se arată într-un comunicat al Ministerului român al Afacerilor Externe, legea reprezintă o variantă îmbunătăţită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, însă le solicită autorităţilor ucrainene să consulte Comisia de la Veneţia, chiar şi în acest stadiu al legii, şi să pună în aplicare pe deplin recomandările acesteia, mai cu seamă că există o perioadă de şase luni până la intrarea în vigoare a legii.

Jurnalistul şi politologul doctor Marin Gherman, preşedintele Centrului Media BucPress din Cernăuţi, este acum alături de noi. Ai stat de vorbă cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din Ucraina. Cum văd etnicii români din Ucraina această lege?
Marin Gherman: În primul rând, ei spun că sunt dezamăgiţi. Nu în urma aprobării acestei legi. Această lege trebuia să fie un colac de salvare, o ferestruică pentru rezolvarea problemelor acumulate începând cu 2017. Contextul nemulţumirii lor este următorul: în 2017 Legea educaţiei a limitat dreptul de a face studii în limba maternă în şcoli, iar această lege a minorităţilor sau a comunităţilor naţionale - că este scris prin bară acest cuvânt minoritate/comunitate - nu a rezolvat această problemă, strict această problemă a educaţiei în limba maternă. Au fost mai multe promisiuni din partea preşedintelui Volodimir Zelenski. Au fost mai multe promisiuni şi în perioada preşedintelui Petro Poroşenko acordate minorităţilor naţionale şi s-a spus că va veni o lege a minorităţilor naţionale, cum este şi normal în majoritatea statelor de drept europene, care să se refere strict la ei. Şi a venit această lege, este o lege solicitată şi de Uniunea Europeană, şi în grabă această lege a fost adoptată în cea de-a două lectură, lege care nu a reparat această problemă gravă, mă refer la învăţământ. În unul din aceste articole se spune că toate problemele, toate chestiunile, aspectele învăţământului, sunt reglementate de Legea educaţiei, deci sunt citate aceste legi fără să fie cumva modificate sau create anumite excepţii. De aceea românii spun că au aşteptat altceva, au aşteptat pentru ei o excepţie, o soluţie, dar nu au găsit-o. Da, sunt şi momente pozitive. A spus şi Ministerul de Externe într-o analiză, din punctul meu de vedere, foarte bună. Sunt şi anumite momente care aduc, îmbunătăţesc cadrul juridic, dar problema de fond nu a fost rezolvată.
Pe de altă parte, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, aspectele care ţin de remedierea şi garantarea drepturilor persoanelor aparţinând comunităţii române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană, ultima dată pe 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai Alianţei Nord-Atlantice de la Bucureşti, ocazie cu care ministrul de externe Bogdan Aurescu a reluat în întâlnirea cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, inclusiv solicitarea României de recunoaştere de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei limbi moldoveneşti, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educaţia în limba română. Deci rămânem şi cu această chestiune a limbii moldoveneşti în continuare în atenţie.
Marin Gherman: Din păcate, rămânem. Este o problemă mult mai adâncă şi mult mai gravă, pentru că în momentul de faţă, la Kiev, o curte de justiţie analizează cererea părinţilor din sudul Basarabiei ca să treacă şcolile de la predarea în aşa-zisa limbă moldovenească în limba română. Nu poate să existe un dialog direct al Bucureştiului cu Kievul pentru toate şcolile din cele trei regiuni - oficial sunt şcoli cu predare în limba moldovenească, nu ţine de dialogul cu Bucureştiul, ar trebui să ţină de dialogul cu Chişinăul. Deci, aceste două probleme rămân nerezolvate şi le moştenim în 2023. Dar discuţia de fond este una paradigmatică. Paradigma Kievului este următoarea: nu va mai exista vreodată învăţământ în limba maternă cum a fost, deci un învăţământ cum am avut şi eu la şcoală. Am învăţat toate disciplinele în limba maternă, cu excepţia limbii şi a literaturii ucrainene, în timp ce comunitatea românească din Ucraina spune că fără o revenire la drepturile vechi, comunitatea românească va fi tot mai minusculă, mai mică, mai slabă, cu o limbă vorbită tot mai prost şi toate se vor lega, pentru că şcoala este un element foarte important în menţinerea unei identităţi.

RADOR