Gospodării fără venit, sate fără viitor: Realități și soluții pentru salvarea agriculturii românești
România se confruntă cu un paradox dureros: în timp ce resursele naturale și potențialul agricol sunt uriașe, veniturile obținute de gospodăriile țărănești rămân la coada Europei, iar satele se depopulează pe zi ce trece.
Articol de Ramona Alexandrescu, 30 Aprilie 2025, 15:50
O analiză a fost prezentată de către directorul executiv al Patronatului Român al Agricultorilor (PAR) Liliana Piron, în cadrul emisiunii Viața la Țară, realizată de Tatiana Mircea, care scoate în evidență discrepanțele adânci care definesc în continuare mediul rural românesc.
„România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește venitul agricol anual per gospodărie, cu o medie de aproximativ 3.800 de euro, comparativ cu media europeană de 15.000 de euro. În Olanda, acest venit depășește 40.000 de euro”, a explicat Liliana Piron, citând date Eurostat din 2021.
Această diferență uriașă nu reflectă doar lipsa de competitivitate, ci și structura dezechilibrată a agriculturii românești. În calculul mediei intră nu doar fermele comerciale, ci și cele peste 500.000 de gospodării de subzistență, unde activitatea agricolă este una de auto-consum, fără legătură reală cu piața.
„Avem o forță de muncă îmbătrânită peste 44% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar la APIA sunt înregistrați chiar și fermieri trecuți de 80 și 100 de ani. Le dorim sănătate, dar ne punem întrebarea câți dintre ei mai lucrează efectiv pământul”, a subliniat directorul PAR.
Această realitate se suprapune cu un alt fenomen alarmant: migrarea tinerilor către orașe sau străinătate, în lipsa unor oportunități reale în mediul rural. Lipsa infrastructurii moderne, veniturile incerte și lipsa sprijinului pentru formare profesională descurajează noile generații să rămână în agricultură.
„Agricultura este un domeniu greu, riscant și adesea evitat de tineri. Dacă vrem să schimbăm ceva, trebuie să investim în educație agricolă, mentorat, digitalizare și, foarte important, în stimulente financiare”, a spus Piron.
Un alt semnal de alarmă vine din partea unei categorii invizibile până acum în politicile publice: femeile casnice din mediul rural. Conform datelor Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin, România are peste 1,4 milioane de femei care lucrează exclusiv în gospodărie, dar a căror muncă nu este nici remunerată, nici recunoscută.
„În alte țări europene, problema e accesul la creșe cu program nocturn în sate. La noi, în multe locuri nu există creșe deloc, nici măcar în orașe. Femeile din mediul rural nu doar că muncesc, dar sunt și invizibile în sistemul economic. În pandemie s-a văzut clar presiunea uriașă asupra lor”, a mai arătat Liliana Piron.
Problema este sistemică. Agricultura performantă presupune nu doar utilaje moderne, ci și oameni bine pregătiți care să le opereze. Softuri de recunoaștere a buruienilor, echipamente autonome sau tractoare inteligente costă sute de mii de euro investiții imposibil de amortizat fără personal calificat și fără sprijin constant din partea statului.
„Un utilaj de ultimă generație poate depăși 1 milion de euro. Dacă nu ai oameni pregătiți să-l folosească eficient, rămâne o investiție fără randament”, a avertizat Piron.
În finalul discuției, directoarea PAR a atras atenția și asupra dezechilibrelor sociale care se acutizează odată cu vulnerabilitatea economică. Femeile, tinerii și persoanele neocupate din mediul rural trebuie să devină parte activă a strategiei de redresare.
„Noi am plecat, în 2000, de la un salariu minim brut de 370 de lei, iar azi suntem la 3.300 de lei. E o creștere, dar și o dovadă că tinerii au așteptări mai mari. Dacă nu le oferim condiții și un viitor, îi vom pierde în continuare.
