Radioul, o sursă de informare rapidă și accesibilă în lupta cu schimbările climatice
Pe 13 februarie, a fost adus în prim-plan un subiect de maxim interes pentru agricultori: rolul radioului în informarea fermierilor despre schimbările climatice și importanța prognozelor agro-meteorologice.
Articol de Ramona Alexandrescu, 13 Februarie 2025, 14:27
Alexandra Vuță, realizatoarea emisiunii Viața la Țară, l-a avut ca invitat pe Daniel Alexandru, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), care a explicat de ce accesul rapid la informații meteo poate face diferența dintre o recoltă reușită și una compromisă.
La nivel național, fermierii din zonele rurale se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește schimbările climatice.
Seceta prelungită, înghețurile neobișnuite, furtunile puternice și precipitațiile intense au devenit fenomene tot mai frecvente, afectând producțiile agricole.
“În fiecare vineri, la Viața la Țară, avem o rubrică fixă dedicată prognozei agro-meteorologice. Fermierii știu deja că aici pot afla informații esențiale pentru culturile lor. Dar vrem să înțelegem mai bine: în ce măsură aceste date îi ajută concret?” a întrebat Alexandra Vuță.
Răspunsul a venit prompt din partea specialistului ANM:
“Departamentul nostru furnizează zilnic informații despre starea culturilor, rezervele de umiditate din sol și fenomenele meteo extreme. Aceste date sunt publicate pe site-ul ANM, dar și transmise prin intermediul radioului, televiziunilor și revistelor de specialitate. Radioul este esențial, pentru că oferă acces rapid la aceste informații, chiar și în zone unde fermierii nu au internet sau nu verifică frecvent prognozele online,” a explicat Daniel Alexandru.
Ultimii ani au adus schimbări climatice vizibile, iar efectele lor asupra agriculturii sunt din ce în ce mai severe. În România, seceta a devenit o problemă cronică, mai ales în zonele agricole din sud și est.
“Cea mai mare provocare a ultimilor 15-20 de ani este seceta. Lipsa precipitațiilor, mai ales în primăvară și toamnă, combinată cu temperaturi anormal de ridicate în lunile de iarnă, duce la un deficit de apă în sol. Anul trecut, de exemplu, februarie a fost cea mai călduroasă lună din istorie, cu temperaturi medii cu 7°C peste normal,” a explicat expertul.
Pe lângă secetă, alte fenomene extreme afectează agricultura: vânturile puternice, care au devenit mai frecvente în zonele de câmpie, atingând viteze de 70-80 km/h, ploile torențiale în timp scurt, cum s-a întâmplat anul trecut la Mangalia și Galați, afectând culturile și solul șinghețurile neobișnuite, care pot distruge culturile tinere și afecta producția pe termen lung.
“Ceea ce vedem acum este o schimbare a anotimpurilor. Verile încep mai devreme și se prelungesc până în octombrie, iar primăverile sunt marcate de temperaturi scăzute și înghețuri tardive. Toate aceste fenomene afectează direct recoltele și necesită o gestionare mai atentă a culturilor,” a adăugat Daniel Alexandru.
Pentru a-i ajuta pe fermieri să se adapteze la aceste schimbări, radioul joacă un rol esențial în diseminarea informațiilor meteorologice.
“Colaborăm strâns cu posturile de radio pentru a transmite rapid prognozele agrometeorologice. În plus, organizăm întâlniri cu fermierii, unde explicăm impactul schimbărilor climatice și măsurile pe care le pot lua pentru a-și proteja culturile. Radioul rămâne unul dintre cele mai accesibile și rapide canale de informare, iar prezența sa în comunitățile rurale este de neînlocuit,” a subliniat expertul ANM.
