Ascultă Radio Antena Satelor Live

Popas în Săptămâna Mare, la Hațeg: întâlnire cu „Pasărea sufletului”

La Hațeg, într-o primăvară numai muguri, ne-am dat întâlnire cu Pasărea sufletului... Meșterul Simu Grecu, din neamul luncanilor din Târșa, se mândrește cu lingurile lui sculptate măiastru, având drept coadă un fel de amfipteră, jumătate trup cu solzi de balaur, jumătate cap de pasăre măiastră, cu coroniță de păuniță și ochi de floare în cinci petale (precum roza canina)...

10 Aprilie 2015, 20:09

Pentru meșterul Simu, “viața n-a fost ușoară, ci mereu provocatoare”, ne spune, cu veri petrecute la stână, cu călătorii lungi, pe drumurile cele vechi, de culme, ale dacilor. Acolo, sus, în munte, a învățat el tainele cioplitului în lemn și-ale meșteritului, din bardă, teslă și topor, de tot felul de unelte indispensabile altădată hațeganului. Obiectele ieșite din mâna lui – ca și din mâna vreunui strămoș dac, de la care se va fi perpetuat în timp motivul păsării sufletului – nu sunt doar utile, ci și frumoase, împodobite cu modele arhetipale.

În Muzeul etnografic de la Hațeg, pe care l-a înființat cu multă vreme în urmă, meșterul a pus și-o ramă sculptată de “Simu cel Tânăr” (el, meșterul, la vârsta de 12 ani), cu motivul “lumii alungate”: un punct din care pleacă razele, pe o jumătate de cerc. “Nu știa țăranul ce e dincolo”, zice Simu Grecu, adăugând: “Lumea alungată e locul în care țăranul nu avea voie să pătrundă...”

Admirăm în muzeu un vas vechi de două sute de ani, dintr-acelea în care se pregătesc bucatele la stână. Are un sistem reglabil de agățare deasupra focului, ceea ce ne stârnește uimirea: “Se pune cocaiul (căldarea – n.n.), se face focul sub el și se reglează înălțimea lui, după flacără”. “Mere într-însul și tocănița mocănească?”, îl întreb. “Apăi, cum...?”, vine răspunsul ca un șuier de mirare.

Ne mutăm și noi, o dată cu povestea, în cuhnie. Mai întâi în cea a stânilor de munte, unde a “învățat” rosturile tocăniței cu fasole tărcată din Hațeg și Radu Anton Roman, într-un an pe când hălăduia prin locurile acelea, făcându-și filmările pentru emisiunea “Bucătăria lui Radu”. Iar după ce a văzut cum e cu tocănița și-a luat rețeta și secretul, s-a pornit repejor spre Hațeg, la Mama Aurelia (mama Rodicăi Csanadi, care se arată dornică să ne spună povestea acelei întâlniri). “Auzise că în Hațeg știe cineva să facă o ciorbă de fasole tărcată, cum multe nu-s”, zice Rodica, în vreme ce maică-sa o completează, nostalgic: “Parcă-l văd: era așa cumsecade și-atâta îi plăcea să mă mai pupe!... Stătea lângă mi ne, acolo, unde făceam fasolea, pe cerdac, și mă-ntreba ce pun în ea, ce mai trebe...!”

Mama Aurelia repetă pentru noi gesturile de odinioară, explicându-ne, probabil cu același ton cu care a făcut-o cu ani în urmă, felul în care se prepară celebra rețetă hațegană (de gătit după ce se va găta Postul). “Iei un ciolan afumat, fasole boabe – din cea mare și tărcată –, ciuperci, fasole verde, două cepe roșii tocate, 4 morcovi tăiați, sare, piper, paprika, chimen, bulion de roșii, frunze de tarhon”... Le-nșiră pe toate dinainte, arătându-le pe fiecare în vreme ce apasă pe cuvinte, ca nu cumva vreunul dintre ingrediente să iasă lipsă. “După ce s-a înmuiat, fasolea boabe se pune la fiert cu afumătura, apoi se adaugă restul legumelor și condimentele”.
Când să facem fotografiile, Mama Aurelia din Hațeg fuge iute din fața noastră, împingându-și fiica să țină castronul cu ciorbă de fasole tărcată pentru poză. După ce “ședința foto” se încheie, bătrâna revine, spunându-ne cu voce joasă: “Domnu' Radu mânca de toate, sărmanu'... Și-i plăcea să bea vin sec. O țâră cam mult...”

“Eram cinci frați acasă la noi, în Răchitova”, mai spune. „Mama n-avea bani să ne înnoiască de Sărbători, dar azi, când ne așezăm la masă cu toată familia, tare mă bucur! Veniți și dumneavoastră să mâncați două sarmale. Cum? Nu veniți acu? Nici la Paști?... Atunci la anul? Să v-aștept?”

Etichete : reportaj
Călătorie spre o copilărie sănătoasă
Interviuri si reportaje 29 August 2024, 15:45

Călătorie spre o copilărie sănătoasă

Te-ai întrebat vreodată cum ar fi să lași în urmă agitația orașului și să te muți într-un loc unde timpul curge mai încet,...

Călătorie spre o copilărie sănătoasă
De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene
Interviuri si reportaje 23 Iunie 2024, 10:45

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene

Rusaliile coboară peste Banat cu tradiţii care împletesc sacrul cu profanul, omul de rând neputând despărţi frumoasele...

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene
Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
Interviuri si reportaje 06 Ianuarie 2024, 11:31

Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor

5 ianuarie - postul Bobotezei. 6 ianuarie - Boboteaza (sau Botezul Domnului). 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul. Cele...

Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”
Interviuri si reportaje 24 Iunie 2023, 23:52

Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”

La Salva, în Bistrița-Năsăud, există de câțiva ani un „așezământ” unic, dedicat portului tradițional – nu doar din Ardeal, ci...

Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”
„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Interviuri si reportaje 24 Februarie 2023, 20:20

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”

Vineri, 24 ianuarie, la ora 13:00 va avea loc lansarea catalogului Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea...

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
Interviuri si reportaje 14 Ianuarie 2023, 20:56

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile

Etnicii români din Ucraina sunt dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile, adoptată recent de Rada Supremă.

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Interviuri si reportaje 30 Decembrie 2022, 17:55

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”

La Comănești, se adună din nou cetele de urși, pe 30 decembrie, într-un festival-concurs cum altul nu există!

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Crăciun muscelean
Interviuri si reportaje 25 Decembrie 2022, 18:45

Crăciun muscelean

Bună dimineaţa la Moş Crăciun! Am bătut în poartă la tanti Tuţa Mazăre o dată cu fătucile care colindau… “Sub foiţa fagului,/...

Crăciun muscelean