Ascultă Radio Antena Satelor Live

Sub pălăria de lut oltenească... legenda țestului și alte povești

În Oltenia sudică, cea care urmăreşte, sinuos şi fierbinte, "drumul fără pulbere" al Dunării, odinioară nu exista gospodărie fără ţestul ei. Azi au rămas ceva mai puţini aceia care sunt fideli vechilor unelte ţărăneşti.

16 Ianuarie 2018, 08:00

Olteanul ştie însă că gustul bucatelor pregătite la ţest nu se compară cu nimic altceva. Dar trebuie să cunoşti trucurile, dacă vrei "să nu greşeşti" mâncarea...

Despre astfel de "trucuri" am vorbit şi noi, la Perişor, în Dolj, cu Nuţi Nicola. "Se face mai întâi focul... se arde, cum se zice pe aici, dar numai cu surcele, niciodată cu lemne groase. În permanenţă vatra trebuie să fie curăţată, ca să se încingă bine atât ea, cât şi ţestul propriu-zis (adică acel «capac» de lut). Numai dacă sunt încinse amândouă mâncarea va fierbe mocnit, înăbuşit, iar gustul va ieşi deplin şi rotund".

Ceva mai târziu, stând la masă cu gazdele (şi cu alţi oaspeţi ai lor), la Perişor, aveam să înţelegem cum e acest "gust deplin şi rotund", la care "participă", intens şi identificabil, fiecare ingredient din oală. Legumele nu-şi topesc fiecare atributele într-unul singur, ci-şi păstrează aromele şi savorile întregi, astfel ca, ducând lingura la gură, să simţi şi ardeiul, şi cartoful, şi roşia, dar să ai şi gustul întreg al tocanei pe limbă!

Ce se întâmplă acolo, sub pălăria de lut, în acel "cuptor cu microunde al olteanului" (cum i se spune, de la o vreme, ţestului) este greu de spus. Totul se coace, fierbe la aburi, legumele se pătrund de căldură şi transpiră ("ca un finlandez la saună" - ne şopteşte de undeva spiritul lui Radu Anton Roman), păstrându-şi o parte din savori "în sine", iar o altă parte "punând-o la comun". De la romani încoace (ştiţi, nu-i aşa?, că ţestul l-au adus aici legionarii romani, campaţi la sud de Carpaţi vreo două sute de ani), nu credem să fi mâncat cineva mai gustos decât oltenii! - ne vine a zice, ducând repetat la gură lingura cu... "ciorbă de raci (ardei roşii) umpluţi".

Ca să înţelegem ceva despre miracolul acesta, Aurelia Preda-Popescu, interpretă a folclorului zonal, oaspete, ca şi noi, la Perişor, ne povesteşte: "Legenda spune că, odi­nioară, femeia avea voie să-şi bată bărbatul, dar într-o zi l-a bătut atât de tare că Dumnezeu i-a luat acest drept. În acea zi, femeia obişnuită a-şi bate bărbatul a început să bată în pământul înmuiat cu apă, din care a făcut ţeste". Unii zic că de asta se şi numeşte ţestul ţest, de la "testa" (cap, în latină), că în loc să bată muierea bărbatul la cap, bate ţestul - dar vorba e (oleacă) misogină, aşa c-o şterg repede de pe tabla timpului.

Despre cum se modelează ţestul, de-adevăratelea, ne spune tot Nuţi Nicola: "De obicei, asta se întâmplă pe la sfârşitul lui iulie sau în august, după seceriş. La Boureni se fac, o comună doljeană unde e o adevărată sărbătoare a ţestelor atunci. E un întreg ritual. Se foloseşte un pământ anume, mai humos, mai greu, care «se joacă» cu picioarele, până ajunge la o consistenţă potrivită. Se usucă mai întâi la soare, apoi în cuptoare speciale..."

Etichete : reportaj
Sanremo 2025: Festivalul Florilor și al Muzicii, o lecție pentru România
Interviuri si reportaje 12 Februarie 2025, 17:22

Sanremo 2025: Festivalul Florilor și al Muzicii, o lecție pentru România

Festivalul de la Sanremo nu este doar un eveniment muzical de prestigiu, ci și o sărbătoare a florilor, tradiției și pasiunii...

Sanremo 2025: Festivalul Florilor și al Muzicii, o lecție pentru România
Hoghilag, tărâmul tuberozelor: o comună în plină dezvoltare, în ciuda provocărilor financiare
Interviuri si reportaje 12 Februarie 2025, 12:51

Hoghilag, tărâmul tuberozelor: o comună în plină dezvoltare, în ciuda provocărilor financiare

În ciuda provocărilor financiare și a dificultăților întâmpinate de comunitățile rurale din România, comuna Hoghilag din...

Hoghilag, tărâmul tuberozelor: o comună în plină dezvoltare, în ciuda provocărilor financiare
Unirea Principatelor Române – primul pas spre România modernă
Interviuri si reportaje 24 Ianuarie 2025, 08:22

Unirea Principatelor Române – primul pas spre România modernă

În fiecare an, la 24 ianuarie, românii comemorează Unirea Principatelor Române din 1859, eveniment istoric cunoscut drept...

Unirea Principatelor Române – primul pas spre România modernă
Fundația Regală Margareta a României: Un sprijin cald pentru seniori și comunități vulnerabile
Interviuri si reportaje 22 Ianuarie 2025, 11:38

Fundația Regală Margareta a României: Un sprijin cald pentru seniori și comunități vulnerabile

Fundația Regală Margareta a României este mai mult decât o organizație, este un prieten de încredere pentru seniorii care se...

Fundația Regală Margareta a României: Un sprijin cald pentru seniori și comunități vulnerabile
Viitorul satului românesc: Identitate locală în fața reorganizării administrative
Interviuri si reportaje 16 Ianuarie 2025, 16:29

Viitorul satului românesc: Identitate locală în fața reorganizării administrative

România se confruntă cu o nouă dezbatere privind reorganizarea administrativ-teritorială, care ar putea duce la comasarea mai...

Viitorul satului românesc: Identitate locală în fața reorganizării administrative
Satul românesc ca sursă de inspirație literară: Prislop și Siliștea-Gumești
Interviuri si reportaje 15 Ianuarie 2025, 16:22

Satul românesc ca sursă de inspirație literară: Prislop și Siliștea-Gumești

În inima României, satul românesc rămâne un izvor nesecat de povești și emoții, păstrând vie o lume pe care adesea o regăsim...

Satul românesc ca sursă de inspirație literară: Prislop și Siliștea-Gumești
Un exemplu de succes în învățământul tehnologic: Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Medgidia
Interviuri si reportaje 10 Ianuarie 2025, 12:11

Un exemplu de succes în învățământul tehnologic: Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Medgidia

Într-o lume în continuă schimbare, învățământul tehnologic rămâne un pilon esențial pentru dezvoltarea comunităților și...

Un exemplu de succes în învățământul tehnologic: Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” din Medgidia
Satul românesc între provocări și soluții: Interviu cu prof. dr. Valeriu Tabără
Interviuri si reportaje 06 Ianuarie 2025, 09:43

Satul românesc între provocări și soluții: Interviu cu prof. dr. Valeriu Tabără

Satul românesc trece printr-o perioadă de mari transformări și incertitudini.

Satul românesc între provocări și soluții: Interviu cu prof. dr. Valeriu Tabără