Unirea Principatelor Române – primul pas spre România modernă

Cu toate acestea, termenul „Mica Unire” este considerat impropriu, așa cum subliniază profesorul universitar dr. Cătălin Turliuc, de la Academia Română, Filiala Iași, invitatul realizatoarei Tatiana Mircea în cadrul emisiunii “Viața la țară”.

„Nicio unire din istoria unui popor nu a fost mică”, afirmă profesorul. Acest moment a reprezentat piatra de temelie a statului național modern român, deschizând drumul către Marea Unire de la 1918.

Unirea Moldovei și a Țării Românești sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza nu a fost un proces simplu, ci rezultatul unor eforturi diplomatice intense și al unei conjuncturi favorabile în Europa.

Contextul internațional a fost influențat de războiul Crimeei (1853-1856) și de Congresul de Pace de la Paris din 1856, unde problema românească a fost adusă în prim-planul dezbaterilor internaționale.

Prin abilitatea de a valorifica situațiile geopolitice și prin voința politică a liderilor vremii, Adunările Elective din Iași și București l-au ales în unanimitate pe Alexandru Ioan Cuza drept domn al ambelor principate, realizând o unire personală.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) este marcată de o serie de reforme profunde, care au modernizat societatea românească și au pus bazele unui stat funcțional și european.

Reforma agrară din 1864 este considerată una dintre cele mai importante realizări ale sale. Aceasta a dus la împroprietărirea a peste două milioane de țărani și a eliminat vechea dependență a clăcașilor față de marii proprietari funciari.

Secularizarea averilor mănăstirești, prin care peste un sfert din terenurile arabile ale țării au intrat în proprietatea statului, a fost un alt pas crucial spre modernizarea economiei.

În domeniul educației, legea instrucțiunii publice a instituit învățământul gratuit și obligatoriu între 8 și 12 ani, pentru fete și băieți, o măsură revoluționară la acea vreme.

De asemenea, a fost înființată prima universitate modernă a României, la Iași, în 1860, urmată de Universitatea din București în 1864. Reformele fiscale, administrative și judiciare, alături de adoptarea primelor coduri de legi moderne, au contribuit la transformarea României într-un stat european modern.

Unirea din 1859 a demonstrat voința poporului român de a-și decide soarta, fiind un exemplu de solidaritate și viziune națională.

Profesorul Turliuc amintește că lecțiile istoriei trebuie păstrate și transmise generațiilor viitoare: „Istoria trebuie să fie o învățătoare a vieții și nu o sclavă a politicii. Trebuie să învățăm de la această generație care a pus interesul național mai presus de cel personal.”

Ziua Unirii Principatelor este un moment de reflecție asupra valorilor care ne definesc ca națiune.

Respectarea unității, păstrarea identității naționale și înțelegerea trecutului sunt esențiale într-o lume aflată în continuă schimbare. Alexandru Ioan Cuza, alături de liderii și oamenii vremii, a lăsat o moștenire valoroasă: o Românie modernă, consolidată pe principiile democrației și ale justiției.

„Datoria noastră este să respectăm această moștenire și să veghem la unitatea, stabilitatea și armonia națională”, a concluzionat profesorul Turliuc.