Viața la țară nu e trecut, e soluție
Într-o lume care se mișcă din ce în ce mai repede, unde tehnologia pare că ne-a depășit pe toți, unii oameni aleg să rămână ancorați în valori. Să păstreze ceea ce e esențial, curat, omenesc.
Articol de Ramona Alexandrescu, 04 Iulie 2025, 10:14
Este și cazul lui Marian Cioceanu, invitatul emisiunii „Viața la Țară”, difuzată în direct pe Facebook, realizată de Violeta Anghel, o emisiune cu rost, despre rădăcini, hrană curată și România adevărată.
Cu o ținută tradițională și cu un discurs plin de înțeles, Marian Cioceanu a reamintit publicului un adevăr simplu: sănătatea începe cu ceea ce punem în farfurie.
Iar hrana curată, așa cum o cunoșteau bunicii noștri, nu are nevoie de aditivi, substanțe chimice sau marketing agresiv, are nevoie de respect și continuitate.
„O zi pe an lumea se îmbracă sănătos. Poate, cu timpul, va fi o lună sau o viață”, spune invitatul, cu referire la 24 iunie Ziua Universală a Iei și a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Datele prezentate în emisiune, preluate din surse Eurostat și arată o creștere timidă a agriculturii ecologice în România.
În timp ce Italia sau Portugalia au adăugat peste 100.000 de hectare în sistemul bio, România a înregistrat o creștere de doar aproape 50.000 de hectare, ajungând la 693.998 hectare cultivate ecologic.
Deși la prima vedere poate părea promițător, Cioceanu avertizează:
„Cifrele ascund o capcană. România nu își consumă propria producție bio. Exportăm cereale bio pentru care în curând nu va mai fi cerere, căci țările vestice și-au crescut capacitatea de producție.”
Discuția a subliniat un paradox: deși avem sol, tradiție și un număr tot mai mare de operatori (peste 13.400 în prezent), consumul de produse bio românești rămâne extrem de scăzut.
„Din alimentele bio consumate în România, doar 10-15% sunt produse în țară. Restul vin din import. Dacă nu reușim să încurajăm piața internă, fermierii vor abandona certificarea bio”, a explicat Marian Cioceanu.
În 2012, România avea 26.000 de fermieri bio înregistrați oficial. Astăzi sunt aproape jumătate. După ce în 2015 au fost tăiate subvențiile pentru pășunile montane ecologice, mulți agricultori au părăsit sistemul.
„Am fi putut fi pe primul loc în lume ca număr de fermieri bio. Din cei 3 milioane de fermieri existenți, cel puțin jumătate de milion din zonele de deal și munte ar putea face bio fără să schimbe nimic. Dar nu au certificare, nici susținere.”
Un alt exemplu: Franța care este lider european în agricultură ecologică, a început să dea înapoi. O simplă discuție despre desființarea Agenției Bio a dus deja la pierderea a peste 54.000 de hectare bio.
„Agenția Bio era condusă de stat, dar avea decizie agricolă dată în mâna fermierilor. Acesta e modelul. România are din 2019 o lege pentru o agenție similară dar nu este încă aplicată.”
Marian Cioceanu a fost clar: România nu trebuie doar să „vrea” bio. Trebuie să acționeze coerent, să creeze o piață internă solidă și să protejeze ceea ce are deja. Fără susținere, agricultura bio românească riscă să rămână o poveste frumoasă… dar trecută.
„Avem pământ, avem oameni, avem tradiții. Ce ne mai lipsește este curajul de a merge înainte cu ce e al nostru și e bun.” a concluzionat Marian Cioceanu în cadrul emisiunii “Viața la țară”.
