Victor Marola, despre satul românesc: Intre pierderea tradițiilor și speranța unei renașteri spirituale

Printre subiectele abordate s-au numărat depopularea, pierderea tradițiilor și rolul esențial al bisericii și comunității în păstrarea identității culturale.

În cadrul discuției, Victor Marola a evidențiat schimbările dramatice din comunitățile rurale, în special declinul bisericilor, care, în trecut, erau centrul vieții sociale și spirituale.

„Satul românesc s-a format și s-a dezvoltat în jurul bisericii. Din păcate, astăzi vedem multe biserici goale, chiar și în lumea satului. Este o realitate dureroasă,” a spus Marola.

El a comparat situația actuală din România cu cea observată acum 20 de ani în Bulgaria, unde bisericile erau aproape pustii.

„Nu ne imaginam că vom ajunge și noi acolo, dar iată că acest fenomen se răspândește. În unele sate, doar 15 persoane participă la slujbe, iar dintre acestea, jumătate sunt turiști,” a explicat invitatul.

O altă problemă majoră discutată a fost depopularea satelor, un fenomen cu implicații profunde asupra identității satului românesc.

„În multe zone, găsești una-două case locuite și trei-patru abandonate. În unele localități mai sunt doar 10 locuitori, toți trecuți de 70 de ani. Este tragic, pentru că acești oameni rămân fără sprijin. Nu mai există preot, medic, iar asistența socială lipsește aproape complet,” a subliniat Victor Marola.

Acesta a atras atenția că fenomenul depopulării nu este exclusiv românesc, oferind exemplul Bulgariei, unde populația a scăzut la jumătate, dar și exemple din alte țări europene.

Chiar și în acest context dificil, există exemple pozitive care arată că tradițiile și valorile satului românesc pot fi păstrate. Marola a menționat implicarea unor preoți și comunități care organizează activități educative și spirituale pentru tineri.

„În județul Galați, cunosc preoți care reușesc să adune sâmbăta 30-40 de copii pentru activități educative. Dacă există cateheză, tabere și implicare, copiii sunt atrași să participe,” a explicat invitatul.

El a dat ca exemplu regiunile Maramureș și Bucovina, unde tradițiile sunt păstrate cu sfințenie. „Oamenii merg la biserică în straie populare, iar duminicile și sărbătorile sunt un prilej de celebrare a valorilor spirituale,” a spus Marola.

Discuția a atins și subiectul comunităților românești din afara granițelor, unde păstrarea tradițiilor și identității devine tot mai dificilă.

„În Bucovina de Nord și alte regiuni din Ucraina, autoritățile sunt refractare față de păstrarea identității minorităților. Școlile românești sunt desființate, iar copiii sunt obligați să învețe în ucraineană,” a explicat Marola, subliniind dificultățile întâmpinate de românii din alte țări.

Totodată, el a oferit un exemplu pozitiv din Dobrogea, unde copiii musulmani colindă alături de cei creștini, demonstrând o armonie interconfesională care poate fi un model de toleranță și respect.

Marola a povestit despre o întâmplare din Bucovina care l-a impresionat profund: „Am văzut o mamă cu două fetițe, îmbrăcate în straie tradiționale, în drum spre biserică. A fost o clipă de rai, o imagine care mi-a întărit credința că încă mai există speranță pentru satul românesc.”

Acesta a subliniat importanța sărbătorilor, a colindelor și a obiceiurilor care încă sunt respectate în anumite regiuni. „În Maramureș, Bucovina, dar și în alte părți, sărbătorile de iarnă sunt trăite cu autenticitate. Aceste tradiții trebuie protejate și promovate,” a spus Marola.

În final, Victor Marola a subliniat că viitorul satului românesc depinde de implicarea tuturor: comunități, biserică, autorități și ONG-uri.

„Satul românesc este o comoară care merită protejată. Avem nevoie de o revitalizare nu doar economică, ci și spirituală. Dacă vrem să salvăm satul, trebuie să ne implicăm activ, să păstrăm tradițiile și să susținem educația și implicarea comunitară,” a concluzionat invitatul.

Astfel, realizatoarea Violeta Anghel în cadrul emisiunii „Viața la Țară” a oferit o perspectivă profundă asupra provocărilor și speranțelor legate de satul românesc, reamintind publicului importanța păstrării acestui patrimoniu unic.