Zi de Înălțare și de recunoștință: România își cinstește eroii cu rugăciune, tradiție și port popular

Rugăciuni, slujbe de pomenire, ouă roșii, colivă, flori și port popular toate au împletit o atmosferă de profundă emoție și comuniune.

La Radio Antena Satelor, în cadrul emisiunii Viața la Țară, realizatoarea Alexandra Vuță l-a avut invitat pe părintele Cătălin Sebastian Hogea, slujitor al Bisericii Cernele 2, Sfânta Anastasia din Craiova.

Împreună au vorbit despre însemnătatea acestei zile, despre tradițiile păstrate cu sfințenie și despre jertfa nu doar istorică, ci și spirituală a românilor de ieri și de azi.

„Dumnezeu să ne dea puterea să ne înălțăm fiecare la demnitatea de fii ai Săi”, a spus părintele în deschiderea intervenției sale. „Înălțarea nu este doar un eveniment religios izolat, ci o chemare adresată fiecăruia dintre noi de a urca, cu sufletul, spre ceea ce este mai bun, mai curat, mai drept.”

Din toate colțurile țării, gospodinele au venit la biserică cu ouă roșii, cozonaci și merinde, așa cum cere obiceiul. După slujba de Înălțare, preoții au oficiat pomeniri pentru eroii căzuți pe front, iar curțile bisericilor s-au umplut de oameni îmbrăcați în straie tradiționale.

„Oamenii au venit cu respect, cu demnitate. Asta înseamnă că acest popor are viitor. Atâta vreme cât păstrează jertfa, credința și tradiția, poporul român va merge mai departe”, a spus părintele Hogea.

Ramura de nuc, frunza de tei, coliva, lumânarea, brâul tricolor toate simboluri vechi care, chiar dacă în unele locuri și-au pierdut sensul originar, rămân vii și au forța de a ține comunitățile unite.

„Este o adevărată bucurie să vezi din nou femei în ii, copii în costume populare, oameni care, chiar și în zile obișnuite, aleg să poarte o piesă de port tradițional. Este un semn că ne redescoperim identitatea, că ne întoarcem la rădăcini, la esențial”, a subliniat realizatoarea emisiunii.

Iar părintele a adăugat:

„Tradițiile nu dispar, oricât ar încerca unii să le ignore. Atât timp cât există dragoste, credință și dorință de a fi împreună unii cu alții și cu Dumnezeu, acest neam nu-și pierde calea.”

În această zi, în mod tradițional, se evită certurile, împrumuturile și înstrăinarea obiectelor din casă. Oamenii dau de pomană, împart colivă și aprind lumânări în memoria celor căzuți pentru țară. Slujbele au fost urmate, în multe locuri, de depuneri de coroane la monumentele eroilor.

„Eroii noștri nu s-au înălțat doar pentru că au murit în luptă. Ei au crescut în case cu rugăciune, în familii cu credință. Jertfa lor a fost o continuare firească a unei vieți trăite în slujba celorlalți și a lui Dumnezeu”, a spus părintele Hogea.

Înălțarea Domnului nu este doar o zi de sărbătoare religioasă este și o ocazie de reflecție, de reconectare la valorile autentice care definesc ființa românească: credință, demnitate, sacrificiu, iubire de neam.

Iar în liniștea satelor, sub clopotul bisericii și fumul cozonacului de pomenire, România profundă și-a spus din nou povestea: o poveste de jertfă, de speranță și de înălțare.