Cea mai importantă casă tradiţională din Sălaj, reabilitată

Gospodăria ţărănească ce include casa, o şură tradiţională, un găbânaş (magazie n.r.) şi o oloire (instalaţie de producere a uleiului n.r.) a fost inaugurată sâmbătă, în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene şi a sute de localnici.

Cunoscută drept „Casa Lupuţ din Cizer”, imobilul, care era înainte de reabilitare la un pas de colaps, cu acoperişul din paie distrus în mare parte şi structura de lemn putrezită, a avut, de-a lungul vremii, inclusiv destinaţia de biserică, numele lui fiind legat şi de un alt monument reprezentativ din localitate, biserica de lemn a lui Horea, mutată între timp la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Construită iniţial lângă o vale şi fiind inundată aproape în fiecare primăvară, casa a fost mutată, pentru a fi salvată, în spatele şcolii noi, în 1987. Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcţiei, motivelor decorative din portalul uşii interioare, din cadrele ferestrelor şi din stâlpii târnaţului. Valoarea ei derivă şi din faptul că este una din ultimele case cu paie, fiind reprezentativă pentru toată regiunea de sub Meseş.

„În urmă cu vreo 40 de ani, într-o notiţă în ziarul Scânteia am citit că în Cizer este o casă care ar fi bine să fie transformată în muzeu. Am încercat atunci, prin puterile mele, şi am determinat Muzeul Judeţean Zalău s-o cumpere. Au cumpărat-o, că a fost acolo, pe vale, casa lui Ioan a Giurchii Floroaie, la numărul 464, şi cu carele CAP-ului am adus casa şi am pus-o unde este. Un aport deosebit l-a avut atunci un muzeograf de suflet, un sălăjean de-al nostru, Ioan Augustin Goia, care a făcut-o până la acel stadiu. Dar soarta l-a dus la Cluj, nu s-a mai ocupat nimeni de casă şi a început să se deterioreze. În anul 2000, „cuşma” era spartă şi venea iarna. Cu forţe locale şi oameni inimoşi am reacoperit-o. Dar paiele nu rezistă şi aşa că din nou s-a deteriorat. Nu m-am lăsat, am bătut pe la toate uşile şi norocul nostru a fost că fostul primar Liviu Farcaş a accesat un proiect european. Eu mulţumesc lui Dumnezeu, că de azi pot muri liniştit, din acest motiv”, a declarat, la festivitatea de inaugurare, învăţătorul Petru Galiş, unul din iniţiatorii şi susţinătorii proiectului reabilitării casei tradiţionale.

Casa este amplasată actualmente în spatele şcolii ce poartă numele fostului conducător al răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania, Vasile Ursu, cunoscut ca Horea, ce şi-a legat destinul de localitatea sălăjeană prin biserica ce a clădit-o aici către finalul secolului al XVIII-lea. Potrivit legendelor locale, meşterii ce au lucrat la ridicarea lăcaşului de cult sub îndrumarea lui Horea au stat chiar în casa ce ce este reabilitată în prezent, ce era la vremea respectivă una din cele mai mari şi mai frumoase construcţii de lemn din sat.

„Practic, casa aceea este cea mai importantă casă veche din judeţul Sălaj în momentul de faţă. Mai existau două case, la Călacea şi la Bezdez, de sfârşit de secol XVIII, iar aceasta este de dinainte de 1750. În plus, şi ca mărime şi ca elemente ornamentale, este unică. Şi ca tehnică de construcţie, din bârne de stejar rotunde, trimite spre prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Plus tradiţia locală, care spune că în casa aceea au stat meşterii cât timp s-a făcut biserica lui Horea, tot din Cizer, care e din 1773, datată, cu inscripţie. A servit şi ca biserică, fiind casă cu un spaţiu foarte mare. Tradiţia locală aşa spune”, declara, în urmă cu câţiva ani, Augustin Goia, cercetător expert la Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi unul dintre cei buni cunoscători ai patrimoniului cultural tradiţional din Sălaj.

Ultimul locuitor al casei a fost Lupuţ Ioan a Giurchii Floroaie din Cizer. Casa a fost declarată monument istoric în anul 2004. Aflată iniţial în proprietatea Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, ea a trecut în 2009 în posesia administraţiei locale din Cizer, care şi-a dorit punerea în valoare a monumentului istoric prin realizarea într-un nou amplasament a unei gospodării tradiţionale, care să includă şi alte construcţii specifice zonei.

Intenţiile s-au concretizat la finele anului 2016, atunci când administraţia locală a semnat contractul pentru realizarea gospodăriei, cu o firmă specializată în reabilitări de monumente istorice din Baia Mare, lucrările fiind finalizate în acest an. Proiectul a inclus reabilitarea casei, dar şi realizarea unor construcţii specifice unei gospodării tradiţionale, respectiv o şură, un găbânaş şi o oloire, toate fiind construite exclusiv din bârne de stejar, cu elemente recuperate de la construcţiile vechi.

Prezent la festivitatea de sâmbătă, prefectul Sălajului, Florin Florian, a subliniat importanţa reabilitării acestei case, în condiţiile în care este una din puţine cu acoperiş de paie din judeţ şi chiar din regiune. Acesta a îndemnat autorităţile locale să acceseze şi alte proiecte prin care să sporească atractivitatea comunei din punct de vedere turistic.

Proiectul cu titlul „Restaurare, consolidare şi amenajare gospodărie ţărănească Casa Lupuţ din localitatea Cizer” a fost realizat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, program finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, valoarea totală a investiţiei fiind de 174.055 euro.
AGERPRES

Vezi și Trusa medicală de voiaj și alte sfaturi de călătorie

Citește și Sfatul medicului, cu privire la tratamentul celor mai grave boli