Unicitatea obiceiului 'Udatul nevestelor', dusă peste hotare de Ansamblul 'Hodăceana'
Obiceiul ''Udatul nevestelor'', unic în ţară, sărbătorit anual în a doua zi de Rusalii la Podul Hodacului de pe Valea Gurghiului, care consfinţeşte intrarea oficială a tinerelor familii în rândul celor căsătoriţi, fiind şi un rit de fertilitate, a ajuns cunoscut în multe ţări din Europa, graţie Ansamblului folcloric tradiţional "Hodăceana".
21 Iunie 2023, 14:12
Grupul a fost iniţiat în urmă cu 20 de ani de soţii Eugen şi Cornelia Butilcă din comuna Hodac, informeaza Agerpres.
Înfiinţat în anul 2003 pentru a pune în valoare tradiţia folclorică a Văii Gurghiului, Ansamblul 'Hodăceana' a adunat sute de diplome, premii şi distincţii naţionale şi internaţionale, pentru autenticitate şi pentru frumuseţea porturilor populare, fiind invitat de onoare la numeroase manifestări din ţară şi de peste hotare.
Din repertoriul ansamblului fac parte numeroase suite de joc şi obiceiuri strămoşeşti: Suită din Hodac - Bătrânescu, Suită din Hodac - De-a Bota, Suită din Hodac - Banu Mărăcine, Suită din Maramureş, Suită din Codru, Fecioreasca fetelor - Fetele de la Căpâlna, Fecioreasca băieţilor - Bărbuncul.
Printre obiceiurile promovate de 'Hodăceana', cel mai popular şi unic este 'Udatul nevestelor', care pentru hodăceni este considerat 'momentul culminant al desfăşurării obiceiurilor tradiţionale de peste an'.
'Pe lângă caracterul de străvechi rit de fertilitate, obiceiul 'Udatul nevestelor' are şi un important rol social în viaţa satului, prin el se disting tinerele perechi, şi era consfinţită intrarea oficială a lor în rândul celor căsătoriţi - putea fi chiar un rit de trecere - intrarea tinerelor perechi în rândul însurăţeilor. Începe jocul lin după melodia duioasă a jocului ardelean 'De-a lungul' , după care începe 'Bătuta'. În fruntea jocului se află nevestele tinere căsătorite de la Rusaliile trecute până la cele prezente, iar apoi perechile în joc se îndreaptă spre apa Gurghiului, unde va urma udatul. În acest timp, se cântă 'Drag mi-i mie a juca,/Cu nevasta altuia./Să mă duc s-o bag în apă,/Scoate-o vere de ţi-i dragă' ', ne descrie Cornelia Butilcă acest minunat obicei.
Întrucât Hodacul este o aşezare de oieri, ţapinari şi meşteri specializaţi în prelucrarea şi modelarea lemnului, Ansamblul ''Hodăceana'' are un repertoriu extrem de bogat, spectaculos, între acestea regăsindu-se şi obiceiurile 'Chiuitul la găină', 'Tocmeala tinerilor căsătoriţi', 'Întoarcerea ţapinarilor', 'Claca la cosit', 'Măsura oilor', 'Spălatul la vâltoare', 'La cules de sânziene' şi 'Carul cu zestrea miresei'.
De asemenea, 'Spălatul la Vâltoare' este una dintre 'moştenirile preţioase care ne-au rămas de la strămoşii noştri', multe dintre vâltorile de pe Valea Gurghiului fiind perfect funcţionale şi acum.
Vâltorile, aflate la marginea unor râuri care curg cu viteză mare, cum este Gurghiul, sunt instalaţii ţărăneşti construite de om pentru spălarea ţesăturilor grele, au o formă conică în care cade apa de la o anumită înălţime, formând un vârtej care centrifughează ţesăturile.
Un alt meşteşug vechi promovat de ''Hodăceana'' este cel al confecţionării fluierelor şi naiurilor, 'apărut din dorinţa hodăceanului de a cânta, de a doini în momentele când era singur cu oile sau vitele la păscut, ori serile petrecute în stâni şi colibe', dar şi 'Claca la cosit', când femeile merg cu prânzul şi scutură 'brezdăle' (brazdele de iarbă cosită - n.r.).
