Ascultă Radio Antena Satelor Live

Clopul cu păun - piesă de rezistență a costumului popular năsăudean

Confecţionarea clopului cu păun, cel mai de vază element din costumul popular fecioresc din Ţara Năsăudului, a devenit o artă.

08 Iulie 2018, 08:00

Din păcate, această artă nu mai este stăpânită decât de o femeie, meşter popular din comuna Salva. Lucia Todoran, care deţine secretele acestui meşteşug, a învăţat de la Leon Jora, un consătean priceput care a plecat dintre cei vii .

Clopul cu păun se poartă chiar şi astăzi la zile mari de sărbătoare şi sunt cu trei rânduri, cu cinci sau chiar cu sapte rânduri. „Lucrez cate o zi întreagă pentru a face o roată. Nu este o muncă grea, dar trebuie sa știi cum să faci și trebuie sa iți placă”, povesteste Lucia Todoran. O astfel de pălărie se vinde cu preţuri cuprinse între 1000 si 2000 de lei, în funcție de câte rânduri de pene are roata. Clopul cu pene de păun face parte din portul popular fecioresc de pe Valea Sălăuţei și a Someşului dar în ultimii ani a mai fost preluat şi de alte zone etnografice datorită frumuseţii acestuia.

Clopul cu pană de păun este purtat numai de feciori și, în functie de numărul rândurilor de pene, clopul arată bogătia celui care il poartă. Astfel, cel cu clop cu trei rânduri de pene este mai puţin bogat iar cel cu cinci sau șapte rânduri în clop este din neam avut. Interesant este şi faptul că, în urmă cu ceva ani, la sat, locul în societate era foarte bine stabilit și nimeni nu îndrăznea să se înfăţişeze cu un clop cu șapte rânduri dacă statutul lui era de trei, chiar dacă avea bani să cumpere un clop cu mai multe rânduri de pene de păun.

Pălăria propriu-zisă este confectionată din pânză neagră înfăşurată cu betea sau cu o panglică pe care sunt cusute mărgele multicolore numite gerdane. La această pălărie este adaugată o roată formată din pene de păun care creează o piesă extrem de maiestuoasă în costumul bărbătesc, motiv pentru care, fala feciorilor din judetul Bistriţa-Nasaud a fost mult sporită prin această piesă. De asemenea, în trecut, nu orice fecior își permitea să aibă clop cu păun, motiv pentru care era o mare cinste ca o fată sa fie jucată de un fecior care purta această piesa a costumului popular. Mesteşugurile confectionării podoabelor în general au apărut ca urmare a dorintei omului de a se distinge. Ele nu s-au dezvoltat în mod uniform în toate epocile istorice și în toate regiunile ţării, însă pălăria cu pene de păun reprezintă un simbol al judeţului Bistrita-Năsăud în ceea ce priveste costumele populare românesti, pentru că a reusit să fie recunoscută prin frumusetea și prin anvergura pe care o are.

VIOREL GROSU

Etichete : top
10 superstiții, interdicții și credințe populare de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ce să nu faci azi
Traditii, datini, obiceiuri 21 Mai 2023, 00:00

10 superstiții, interdicții și credințe populare de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ce să nu faci azi

10 superstiții, interdicții și credințe populare - le aflăm adeseori, în calendarul popular, urmând datele bine stabilite ale...

10 superstiții, interdicții și credințe populare de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ce să nu faci azi
'Zi-i bade cu fluiera', veche serbare pastorală - la final de săptămână în comuna Şugag
Traditii, datini, obiceiuri 19 Mai 2023, 17:15

'Zi-i bade cu fluiera', veche serbare pastorală - la final de săptămână în comuna Şugag

Una dintre cele mai vechi serbări pastorale din România, 'Zi-i bade cu fluiera', va avea loc, sâmbătă şi duminică, în comuna...

'Zi-i bade cu fluiera', veche serbare pastorală - la final de săptămână în comuna Şugag
Meşteri populari din Vrancea participă la Festivalul Tradiţiilor Româneşti din Republica Moldova
Traditii, datini, obiceiuri 11 Mai 2023, 10:44

Meşteri populari din Vrancea participă la Festivalul Tradiţiilor Româneşti din Republica Moldova

Trei meşteri populari din cadrul Centrului Cultural Vrancea participă la Festivalul Tradiţiilor Româneşti care va avea loc,...

Meşteri populari din Vrancea participă la Festivalul Tradiţiilor Româneşti din Republica Moldova
La Ocna Şugatag are loc Festivalul Tânjaua de pe Mara
Traditii, datini, obiceiuri 07 Mai 2023, 12:16

La Ocna Şugatag are loc Festivalul Tânjaua de pe Mara

În comuna Ocna Şugatag, din Maramureş, câteva mii de localnici din zona de nord a judeţului şi numeroşi turişti iau parte...

La Ocna Şugatag are loc Festivalul Tânjaua de pe Mara
'Tânjaua Hotenarilor', cel mai vechi obicei agrar din Maramureş, a ajuns la cea de-a 53-a ediţie
Traditii, datini, obiceiuri 05 Mai 2023, 14:43

'Tânjaua Hotenarilor', cel mai vechi obicei agrar din Maramureş, a ajuns la cea de-a 53-a ediţie

Unul dintre cele mai longevive obiceiuri agrare din judeţul Maramureş, 'Tânjaua Hotenarilor', aflat la cea de-a 53 ediţie, îl...

'Tânjaua Hotenarilor', cel mai vechi obicei agrar din Maramureş, a ajuns la cea de-a 53-a ediţie
Cum se vopsesc tradiţional ouăle de Paște în Bistrița. Trucuri și reţete
Traditii, datini, obiceiuri 14 Aprilie 2023, 21:44

Cum se vopsesc tradiţional ouăle de Paște în Bistrița. Trucuri și reţete

De când se știu, sătenii bistrițeni vopsesc ouăle de Paști în mod natural, 100%. Iată câteva reţete știute de zeci de ani de...

Cum se vopsesc tradiţional ouăle de Paște în Bistrița. Trucuri și reţete
Program special de Paşti al Muzeului Astra Sibiu, pentru slujba de Înviere
Traditii, datini, obiceiuri 14 Aprilie 2023, 14:56

Program special de Paşti al Muzeului Astra Sibiu, pentru slujba de Înviere

Muzeul Astra, situat în pădurea Dumbrava Sibiului, la marginea municipiului, va fi închis mâine până seara, când publicul va...

Program special de Paşti al Muzeului Astra Sibiu, pentru slujba de Înviere
De ce trec creștinii „pe sub aer” în Vinerea Mare
Traditii, datini, obiceiuri 14 Aprilie 2023, 00:42

De ce trec creștinii „pe sub aer” în Vinerea Mare

Creștinii ortodocși sunt astăzi în Vinerea Mare, zi plină de semnificație pentru că amintește de moartea Domnului Iisus...

De ce trec creștinii „pe sub aer” în Vinerea Mare