Ascultă Radio Antena Satelor Live

Dragobetele... sărută fetele!

În tradiţia românească, Dragobetele marca începutul primăverii, fiind ţinut înainte de 1 martie, cel mai adesea la 24 februarie. Data de 24 februarie nu era întâmplător aleasă, marcând începutul anului agricol.

Dragobetele... sărută fetele!

24 Februarie 2023, 19:50

Este momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia şi iubirea, iar Dragobetele marca ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii şi se pregătea pentru venirea primăverii.

Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri. A devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce 'se logodesc' în această zi.

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: 'Dragobetele sărută fetele!'.

Dimineața zilei de Dragobete
In dimineata zilei de Dragobete fetele si femeile tinere strangeau zapada proaspătă, o topeau și se spălau cu apă astfel obținută pe cap, crezând că vor avea părul și tenul plăcute admiratorilor.

De obicei, tinerii, fete și baieți, se adunau mai mulți la o casă, pentru a-și "face de Dragobete", fiind convinși că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiți întregul an, până la viitorul Dragobete.Aceasta întâlnire se transformă, adesea, într-o adevarată petrecere, cu mâncare și băutură. De multe ori baieții mergeau în satele vecine, chiuind și cântând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui.

Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de urâciune făcute împotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-și face jurăminte de prietenie.

Se mai credea că în ziua de Dragobete păsările nemigratoare se aduna în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile, păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste vară. Oamenii bătrâni țineau această zi pentru friguri și alte boli.

Obiceiurile de Dragobete
Credinţele populare referitoare la această sărbătoare sunt multe. Astfel, în popor se spunea că cei care participă la Dragobete vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.

În unele zone, exista obiceiul ca fetele mari să strângă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă, despre care se spunea că e 'născută din surâsul zânelor' ('apa zânelor'), era păstrată cu grijă, existând credinţa că avea proprietăţi magice: făcea fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă de Dragobete nu era zăpadă, fetele adunau apă de ploaie sau luau apă de izvor pentru spălatul părului.

În Mehedinţi, exista obiceiul numit 'zburătorit', potrivit căruia, la prânz, fetele se întorceau în fugă spre sat. Fiecare flăcău urmărea fata care îi era dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, goana se sfârşea cu un sărut în văzul tuturor. Acest sărut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel puţin un an de zile

Dragobetele - o contrapondere la sărbătoarea de Sfântul Valentin
Sfantul Valentin a trait in secolul al doilea si a fost un preot in timpul imparatului Claudiu al II-lea. Acest imparat a interzis toate casatoriile si logodnele in Roma, considerand ca soldatii necasatoriti se luptau mai bine decat cei casatoriti pentru ca nu aveau pe nimeni care sa ii astepte acasa. Preotul Valentin a fost unul dintre cei care i-a ajutat pe tineri sa se casatoreasca in secret. Valentin a fost prins, incarcerat si torturat pentru ca a incalcat porunca imparatului Claudiu. Se spune ca Asterius, unul din judecatorii lui Valentin, avea o fiica oarba, iar Valentin s-a rugat alaturi de ea, astfel ca ea s-a vindecat. Ca rezultat, Aterius a trecut la crestinism.

In 269, Valentin a fost condamnat la moarte. Legenda spune ca ultimele sale cuvinte au fost scrise catre fiica lui Asterius si erau "al tau Valentin", aceasta fiind motivatia pentru scrisorelele si felicitarile de Ziua Indragostitilor. In 496, papa Gelasius a oficializat data de 14 februarie ca ziua Sfântului Valentin. Treptat, 14 februarie a devenit ziua in care se facea schimb de mesaje de dragoste, iar Valentin a devenit sfantul patron al indragostitilor. Ziua era sarbatorita prin trimiterea de cadouri cu mesaje de dragoste.

Foto: Simona Lazăr

Etichete : top
Harghita: Tradiţionalul ceremonial de sfinţire a bucatelor de Paştele Catolic, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc
Traditii, datini, obiceiuri 20 Aprilie 2025, 11:09

Harghita: Tradiţionalul ceremonial de sfinţire a bucatelor de Paştele Catolic, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc

O mulţime impresionantă de persoane s-a adunat, duminică dimineaţa, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc la tradiţionalul...

Harghita: Tradiţionalul ceremonial de sfinţire a bucatelor de Paştele Catolic, în centrul municipiului Miercurea-Ciuc
Tulcea: În bisericile starovere, se sfinţesc preparatele de Paşti
Traditii, datini, obiceiuri 20 Aprilie 2025, 09:14

Tulcea: În bisericile starovere, se sfinţesc preparatele de Paşti

Curţile bisericilor de rit vechi şi străvechi din judeţul Tulcea se umplu, duminică dimineaţa, de coşuri pline cu cozonaci,...

Tulcea: În bisericile starovere, se sfinţesc preparatele de Paşti
Tradițiile populare adună localnici și turiști în zona Mușcel, de Paște
Traditii, datini, obiceiuri 19 Aprilie 2025, 11:46

Tradițiile populare adună localnici și turiști în zona Mușcel, de Paște

În zona Mușcel din județul Argeș, Sărbătoarea Paștelui este celebrată cu evenimente de tradiție care aduc împreună localnici,...

Tradițiile populare adună localnici și turiști în zona Mușcel, de Paște
Ciocănești, satul unde ouăle încondeiate spun povești
Traditii, datini, obiceiuri 18 Aprilie 2025, 10:25

Ciocănești, satul unde ouăle încondeiate spun povești

În inima Bucovinei, acolo unde tradițiile încă bat în același ritm cu inima satului, se află un loc cu totul special: Muzeul...

Ciocănești, satul unde ouăle încondeiate spun povești
Joia Mare în tradiția moldovenească: Intre rugăciune, tăcere și pregătiri ritualice
Traditii, datini, obiceiuri 17 Aprilie 2025, 14:31

Joia Mare în tradiția moldovenească: Intre rugăciune, tăcere și pregătiri ritualice

În satul moldovenesc, timpul curge altfel în Săptămâna Patimilor. Joia Mare, o zi cu adâncă încărcătură spirituală, aduce cu...

Joia Mare în tradiția moldovenească: Intre rugăciune, tăcere și pregătiri ritualice
Arta populară a încondeiatului ouălor, omagiată în Vinerea Mare în Argeș
Traditii, datini, obiceiuri 17 Aprilie 2025, 10:47

Arta populară a încondeiatului ouălor, omagiată în Vinerea Mare în Argeș

Vinerea Mare aduce în județul Argeș nu doar reflecție spirituală, ci și celebrarea unei arte cu rădăcini adânci în cultura...

Arta populară a încondeiatului ouălor, omagiată în Vinerea Mare în Argeș
Tradițiile Săptămânii Mari, păstrate cu credință în lumea satului românesc
Traditii, datini, obiceiuri 16 Aprilie 2025, 11:45

Tradițiile Săptămânii Mari, păstrate cu credință în lumea satului românesc

Săptămâna Mare aduce cu sine o liniște aparte în sufletul celor care încă păstrează rânduiala strămoșească.

Tradițiile Săptămânii Mari, păstrate cu credință în lumea satului românesc
Târgul Mărțișorului
Traditii, datini, obiceiuri 26 Februarie 2025, 19:28

Târgul Mărțișorului

În perioada 26 februarie – 2 martie, între orele 10:00 – 18:00, se desfășoară Târgul Mărțișorului, ediția a 20-a, în curtea...

Târgul Mărțișorului