Leacuri și credințe: Hameiul, un tratament naturist eficient
Medicina populară folosea flori și foi de hamei. Cu ele se făceau cataplasme contra durerilor. Florile, adunate toamna, se puneau în saltelele celor care nu puteau dormi. Din conuri de hamei se făcea un ceai bun contra lipsei de somn: se punea o linguriță și jumătate de conuri la 200 ml. de apă și se bea, era un bun calmant nervos.
01 Noiembrie 2016, 08:50
Ziceau ale bătrâne: ”Îți trece acu, doar să stai locului și te și liniștești!”. Dar cana de ceai se bea cu măsură, în trei reprize în cursul unei zile. Câte un pic să vină liniștea de la sine.
Cu flori și frunze se făceau lăutori contra rofiilor (impetigo, eczeme) și a altor bube de cap, precum și scăldători pentru copiii ”jigăriți”.
Când se ”zgârcea” mâna sau piciorul, se fierbeau flori și frunze de hamei în lapte, până se îngroșa și se puneau cataplasme pe locul dureros, seara, când se odihnea omul, și se ținea până la cântatul cocoșilor în zori de zi.
Atunci, se credea, leacul și vraja făceau să dispară durerea. Se repeta de mai multe ori, că durerea nu trece cu una cu două.
În zona Năsăudului se folosea contra tuberculozei, preparându-se așa numita ”bere de heptică la plămâni”. Se lua un pahar de orz prăjit și unul de orz neprăjit, un pahar de hamei și apă. Se fierbeau, se strecurau și se puneau peste zahăr.
Luau apoi drojdie și o amestecau cu zeamă, după ce se răcea. O fierbeau mult, la foc scăzut și se bea contra tuberculozei.
Era credința că decoctul de tulpini era bun pentru creșterea părului. Fetele știau de la cele bătrâne și își spălau părul, înainte de apusul soarelui, ca să aibă păr lung și frumos. Doar ele, fetele făceau ritualul pentru a avea cosiță groasă ”cât coada cărpătoriului”, se zicea în Oltenia.
Asta era pe vremuri!
Autor: Gabriela Rusu-Păsărin
