Despre „Fecioarele negre” și istoria lor în Europa
„Neagră sunt, fete din Ierusalim, dar frumoasă ca sălaşurile lui Chedar şi corturile lui Solomon. Nu vă uitați că sunt neagră, soarele m-a ars.”

24 Ianuarie 2021, 21:00
Acest verset din Cântarea Cântărilor stă la baza multor controverse cu privire la originea unui fenomen neobișnuit: Fecioarele Negre. De unde au venit sutele de reprezentări ale Madonei cu Pruncul puse în circuitul iconografic al Evului Mediu european, începând din secolul al XII-lea?
Desigur, o primă explicație se poate întemeia pe citatul biblic de mai sus: regina etiopiană din Saba, care venea la Solomon cu o mare cantitate de aur, aparținea rasei albe, dar avea pielea neagră. Personajul poate fi un suport explicabil pentru imaginea de mai târziu a Madonei, chiar dacă biserica catolică nu admite nici o explicație teologică pentru culoarea icoanelor și a statuilor.
Cele mai multe fecioare negre se află în Franța și în Spania; multe dintre ele sunt total negre, altele doar la față, mâini și picioare. Ciudat este că aceste diferențe de culoare nu se datorează alterării în timp a materialului, iar figurile nu au trăsături negroide. Un bun exemplu este Sanctuarul Fecioarei Negre de la Monttserrat, Spania, unde doar mâinile Fecioarei și ale Pruncului sunt negre. Statuia se află deasupra altarului, de unde iese mâna Fecioarei, sărutată de cei veniți să se roage. În fața bisericii e un loc special, în care ard continuu lumânări de culori diferite, fiecare reprezentând o rugăciune către Fecioara Maria.
Un alt exemplu este icoana Maicii Domnului Neagră din Czestochowa, devenită unul dintre simbolurile nționale ale Poloniei. Se spune că lemnul pe care a fost pictată este blatul mesei din casa Dreptului Iosif, la care au mâncat Iisus și Maria.
În timp, s-au căutat multe explicații științifice. Între ele, aceea că lemnul sculpturilor Madonei Negre ar fi de culoare neagră prin natura sa ori că s-ar fi fost folosit anumiți pigmenți, lucru contrazis de experți; s-a mai spus că lemnul s-ar fi putut înnegri de la fumul lumânărilor, ceea ce nu explică de ce doar fața, mâinile și picioarele au suferit acest proces.
Fecioara Neagră n-a „ocolit” nici România. La Mănăstirea Ghighiu-Prahova există una din cele mai misterioase reprezentări ale sale.
Revenind, însă, la dezlegarea misterului lor, să spunem că Fecioarele acestea ar putea fi urmașele zeiței-mamă din religiile necreștine, religii care au transmis creștinismului parte din aceste culturi păgâne, asigurând trecerea de la politeism la monoteism. Venirea lor în Europa se datorează Cruciadelor.
Fără a fi neagră, Fecioara Maria din Noul Testament trebuie, oricum, să fi avut fața măslinie, părul și ochii negri, corespunzător tipologiei palestiniene. Astăzi, pentru nimic în lume, nu ne-am imagina-o pe Fecioara Maria blondă și cu ochi albaștri...
Un text de Simona Lazăr
Foto: Pixabay