Narcisismul: impactul său asupra psihoterapiei

V-ați întrebat vreodată cum se comportă persoanele narcisiste față de psihoterapeutul lor? "Tulburarea narcisistă de personalitate se caracterizează printr-o tendință omniprezentă spre grandoare, o nevoie de adulație și o lipsă de empatie. Diagnosticul se bazează pe criterii clinice. Tratamentul se bazează pe psihoterapia psihodinamică”, se arată în manualul medical MSD.

Având în vedere acest lucru, este logic să ne întrebăm cum sunt primite tratamentele psihoterapeutice de către persoanele cu această tulburare. Încearcă acestea să își păcălească psihologul? Și, dacă da, profesionistul din domeniul sănătății cade în plasă și nu reușește să trateze pacientul?

Înțelegerea modului în care narcisismul afectează psihoterapia

Cercetătorii de la spitalul universitar din Jena și de la Universitatea din Münster (Germania) au analizat această problemă. Studiul lor a fost publicat în revista The Lancet Psychiatry la 13 octombrie 2023. Pentru studiul lor, cercetătorii au recrutat peste 2 000 de participanți care primeau psihoterapie în spital și în cabinetul privat.

Cercetătorii și-au propus să înțeleagă măsura în care trăsăturile narcisiste de personalitate afectează tratamentul pacienților. În acest scop, ei au evaluat nivelurile de narcisism ale participanților, precum și simptomele lor depresive, înainte și după psihoterapie. Ei au folosit două metode: psihoterapia comportamentală și cognitivă (CBT) și psihanaliza.

„Premisa de bază a CBT este că un comportament dezadaptativ (cum ar fi o fobie) este rezultatul unei învățări legate de experiențele anterioare în situații similare și apoi menținute de contingențele mediului. Scopul terapiei este de a înlocui comportamentul maladaptativ cu un comportament mai adecvat, care să corespundă dorințelor pacientului. Terapeutul definește împreună cu pacientul obiectivele care trebuie atinse și încurajează acest nou proces de învățare prin elaborarea unei strategii terapeutice adecvate”, explică Asociația Franceză de Terapii Comportamentale și Cognitive.

Rivalitatea narcisistă puternică a fost asociată cu simptome depresive mai severe

În ceea ce privește psihanaliza, această metodă „se referă la o formă precisă de tratament al suferinței psihologice și se bazează pe o metodă care caută să traducă sensul conflictelor care au rămas inconștiente”, precizează site-ul psychanalyse.be.

Rivalitatea narcisistă puternică a fost asociată cu simptome depresive mai severe înainte de începerea psihoterapiei în ambele grupuri. În schimb, nevoia de a fi admirat a fost asociată cu forme mai puțin severe de depresie.

„În grupul de pacienți tratați cu CBT, narcisismul a fost asociat cu un răspuns mai slab la tratament, chiar și atunci când tulburarea de personalitate narcisistă nu era complet dezvoltată”, a rezumat autorul principal al studiului, cercetătorul în psihologie Maike Richter, într-un comunicat de presă. Dintre toate trăsăturile de personalitate narcisistă, rivalitatea a avut cel mai negativ impact asupra eficienței tratamentului.

„Efectele negative ale narcisismului se bazează pe o relație mai superficială între terapeut și pacient”.

Cu toate acestea, efectele negative ale narcisismului nu au fost observate în tratamentul psihanalitic, care a fost conceput mai ales pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți în relațiile lor interpersonale. Autorii studiului consideră că acest lucru se datorează relației diferite dintre terapeut și pacient în CBT și psihanaliză.

Potrivit profesorului de psihiatrie Nils Opel, care a luat parte la studiu, sunt necesare studii suplimentare pentru a susține această ipoteză. „Am descoperit că efectele negative ale narcisismului se bazează pe o relație mai superficială între terapeut și pacient”, explică profesionistul din domeniul sănătății.