Solidaritate la Broșteni după inundațiile devastatoare
Trei vieți pierdute, sute de case afectate și mii de oameni mobilizați pentru ajutor. Pădurarii și voluntarii au fost primii care au intervenit în zona afectată.
Articol de Ramona Alexandrescu, 12 August 2025, 06:45
Omul uită uneori de natură, iar alteori îi face rău prin acțiunile sale. Dincolo de interacțiunea directă, există însă evenimente triste, cum au fost inundațiile de la Broșteni, care au șters de pe fața pământului gospodării și au luat vieți omenești.
Trei oameni au murit, iar bilanțul preliminar arată 2.307 persoane sinistrate, 41 de case distruse complet, 680 de case avariate și 14 case inundate.
În plus, 356 de anexe gospodărești au fost distruse, 289 avariate și 32 inundate, potrivit președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan.
Ciprian Dumitru Muscă, președintele Asociației Forestelor din România, invitatul realizatoarei Tatiana Mircea, a povestit în cadrul emisiunii „Viața la țară” cum s-a intervenit imediat după viitură și cine a ajuns primul în zonă.
Deși este o zonă cu specific forestier, firmele de exploatare a lemnului au fost cele care au dat alarma și au intervenit încă din noaptea de duminică spre luni.
Ploile puternice au umflat apele râului Bistrița și ale afluenților săi, provocând dezastrul. Orașul Broșteni, cunoscut ca fiind cel mai mare oraș din țară ca suprafață, a fost grav afectat, în special zona Neagra Broștenilor.
Martorii au povestit cum apa a ajuns la 2-4 metri înălțime, inundând complet gospodării și drumuri.
Forestierii au intervenit primii, mobilizând utilaje și resurse. În timp record, au strâns resturile de lemn aduse de apă și le-au depozitat în zone desemnate. Mobilizarea a fost exemplară: 2.500 de voluntari din toată țara au venit să ajute o comunitate de doar 6.000 de locuitori.
Musca a subliniat că, deși comunitatea locală, Consiliul Județean, primăria și voluntarii s-au mobilizat, intervenția guvernamentală a fost limitată. El a făcut apel către autorități pentru reconstrucția zonei și sprijinirea afacerilor locale afectate.
Strategia propusă de Asociația Forestelor include 10 pași, inspirată din modele europene, precum poduri reziliente, corectarea torenților, sisteme de avertizare cu senzori și hărți de risc. Totodată, se recomandă revizuirea asigurărilor obligatorii pentru locuințe, după modelul Sloveniei, pentru a acoperi mai bine pagubele în caz de dezastru.
În final, Musca a rezumat lecția Broșteni: „Indiferent de rang, funcție, vârstă sau avere, când aproapele tău are nevoie de ajutor, trebuie să sari și să-l ajuți. Dezastrele nu iartă, iar pregătirea este singura soluție pentru a merge mai departe.”
