Clătită gătită „pe șvăbește”

Bucate savuroase, ca și vorba lui în care dansează cuvintele vechi ale unui Banat în care toate neamurile Euopei și-au găsit adăpost. Vorbind deunăzi cu el la telefon, Uica numa' ce-mi zice: "Pe la ce oră ajungeţi, să vă aştept cu masa pusă, să vedeţi cum ne-am împăcat noi aici unii cu alții şi ce bucate bune ne ieşiră!".
Aveam să mă dumiresc pe la amiază, când ne-am aşezat la masa cea lungă de lemn, cam ce-a vrut să spună. Muşchiuleţul de porc, umplut cu tocătură condimentată, se lăfăia lângă un praz fraged cu bureţi şi sos pişcător la limbă. "În fiecare dimineaţă intram în bucătărie, ne luam de mână şi începeam ziua rugându-ne să facem bucatele gustoase."
Uica Mihai mă îmbie c-o vorbă dulce şi cu o clătită "gătită pe șvăbeşte". Pfankuchen. E aşa de bună, că nu mă-ndur să nu cer reţeta! "Clătita proaspătă se pudrează cu zahăr, scorţişoară, se rulează şi se taie în fâşiuţe de un cm, sub formă de tăiţei. Într-o tigaie se caramelizează zahărul cu untul. În acest caramel se aşază tăiţeii de clătită şi se trag scurt pentru a se îmbrăca în caramel. Se aşază pe o farfurie, se toarnă vinul peste caramel, cuişoarele şi în această compoziţie se pun fructele tăiate fantezist.
Se sotează până devin sticloase, apoi se scot pe o farfurie. În lichidul rămas se toarnă smântâna, gălbenuşul şi se ia de pe flacără amestecând puternic cu telul până compoziţia prinde consistenţă. O farfurie albă se pudrează cu scorţişoară prin strecurătoarea de ceai, pentru a obţine un contrast plăcut. Se aşază tăiţeii caramelitaţi grămăjoară, se înconjoară cu fructele glasate şi se stropeşte cu sosul fierbinte. Se poate adăuga frişcă, îngheţată sau jeleu de fructe."

Un text de Simona Lazăr

Foto: Pixabay