Cu Filomela lui Tiștere, în bucătăria Sfântului Nicodim
Din satul Filomelei lui Tiștere până sub steiul Mănăstirii Tismana e cale de-un ceas - ori două, dacă mergi admirând peisajul și lucrarea lui Dumnezeu - peste deal. Așa-mi zice femeia asta vrednică, din ale cărei mâini ies nespus de frumoase covoare oltenești, cu Grădina Raiului, împodobită cu arbori, cu flori și cu păsări cuvântătoare.
27 Ianuarie 2015, 08:54
E instructor de țesături tradiționale, la Școala Populară de Artă din Târgu Jiu, unde-i învață și pe alții meșteșugul femeilor din satul ei, Sohodolul Tismanei... Loc în care, îmi spune, atunci când Sfântul Nicodim se pornise să facă mănăstire mândră, crezuse-ntâi că aflase steiul și izvorul din visul trimis de Maica Domnului. ”Numai că izvorul nu țâșnea chiar din stei, și n-a mai stat acolo, și s-a dus mai departe, și așa a ajuns la Tismana, unde-i azi mănăstirea”... Sfântului Nicodim i-a adus ofrandă și Filomela, țesătoarea. Un covor țesut de ,mâinile ei, să-i fie așezat pe piatra mormântului...
Dar nu se pricepe ea numai la țesut, ci și la gătit. Și așa cum știe toate cuvintele legate de țeserea covoarelor - de la război la nevedeală și suveică -, tot așa știe și instrumentarul de pe lângă vatră. Pirostrii, țest, zălar (sistem prin care se atârnă un ceaun deasupra focului). Odinioară, din bucătărioara de vară a țăranului din Oltenia subcarpatică (și din vatra din casă, cu dublu rol, iarna, de da căldură și a coace bucatele) nu ar fi lipsit nici unul dintre aceste elemente ale instrumentarului casnic rural. Astăzi, bucatariile s-au modernizat, dar există încă, prin unele gospodarii, aceste „relicve” care amintesc de vremurile în care timpul curgea molcom, iar viața oltencelor se împărțea între câmpul pe care-și cultivau bucatele, ghergheful la care țeseau minunatele covoare cu flori, păsări și arbori ai vieții și ai păcatului, și oalele în care pregăteau mâncarea pentru toți ai casei. Mai erau, la fiecare casă, mesele scunde, cu trei picioare, și scăunașele rotunde cu patru picioare, iar când mesenii se îndeseau, un simplu butuc de lemn, cioplit, era îndeajuns.
„Am o căldare de patru litri în care pun apa și o așez pe pirostrii. După ce culeg fasolea, o rup și o pun în apă fiartaă, împreună cu o scăriță de afumăturaă de porc. După ce a fiert, se adaugă morcovul și ceapa tocate, roșiile – date pe răzătoare – și se lasă la fiert. Se drege cu ou și cu oțet și se adaugă sare după gust”, îmi dă reoede o rețetă Filomela Tiștere.. Îmi relevă apoi cât de ușor, schimbând câte ceva, obții un alt fel de mâncare: „Dacă facem mâncarea scăzută și nu o mai dregem cu ou și oțet, vom avea coaste de porc cu garnitură de păstăi. IÎn cazul în care renunțăm la afumătură, se pune usturoi, iar dacă nu, punem maioneză sși avem o salată”.
Mai multe istorii și rețete gustoase puteți afla și ascultând înregistrarea emisiunii „Focul din vatră”
foto: www.impactingorj.com
Citește și
Cu Filomela lui Tiștere, în bucătăria Sfântului Nicodim
„Clopărița”. Femeia care face clopuri faine pentru capete de bărbați
