Ascultă Radio Antena Satelor Live

Măritișul șezătorii și alte vorbe de clacă

O dată cu Lăsatul Secului de Brânză și cu „prinderea” Postului cel mare al Paștilor, în Apuseni s-a mai consumat un moment de pe răbojul tradițiilor: „măritișul șezătorii”. Sau „botezul” ei - după cum se obișnuiește a se spune, într-un sat sau altul.

25 Februarie 2015, 06:44

Măritișul șezătorii semnifică renunțarea la cântecul și jocul care animau întâlnirile de fiecare seară ale țăranilor, în toiul iernii, și intrarea într-o perioadă mai sobră.

La Cetea, în comuna Galda de Jos, în satul în care, zice-se, cândva venea în șezătare și Mihai Viteazul, care avea acolo o drăguță, pe frumoasa jupâniță Velica - la Cetea s-a măritat duminică șezătoarea. Ce urmează să se întâmple de-acum în serile de post ne va spune tanti Eleonora Crișan, una dintre acele femei vrednice ale satului, care a răspuns întrebărilor reporterului fără să lase furca din brâu.

Prima-ntrebare firească este dacă, după măritișul șezătorii, lumea satului mai are prilej și dezlegare să se adune în toate serile... „Ba da, ba da... Se aduna lumea. Tăt în șezătoare, da’ numa’ nu mai făceau așa multă zarvă. Pe timpuri, dacă era în post de Crăciun, cântau, cântau colinde...” „Dar dacă eram în Postul Paștelui, ca acuma?” „Cântau. Cântau fel de fel de cântări... Pricesne, cântări de-aceste bisericești. Că atuncea postul era post.”

„Care-i diferența dintre șezătoare și clacă”, mai întreabă reporterul. „Păi e-o diferență foarte mare, pentru că claca, cum să vă spui... Dacă era o familie mai numeroasă, cu copii mulți, femeia aia nu putea să toarcă atâta cânepă sau să toarcă atâta lână să-și îmbrace casa. Și-atuncea se adunau femeile. Zicea una: «Tu, nu veniți mâne până la noi, că, uite, vreau să vă dau, dacă puteți să-mi toarceți». Sâ dădea cânepă, de tors... Îi dădea: «No, ți-am dat țâie trei fuioare, un caier de lână...» și când să gătau... că-ți dădeau un termen, să zâcem de două săptămâni... și-n două săptămâni, tu, care-ți dădea să torci, o torceau șâ o făceai jâreghie, pe un... râșchitor, îi zâcem noi, un râșchitor din lemn. Și o făceai jâreghie și când era gata te duceai la gazdă cu ce-ai lucrat. Șâ gazda pregătea. De exemplu, când nu era post, în fășang (sau câlegi, cum se spune prin alte părți de țară, perioada dintre postul Crăciunului și cel al Paștelui - n.r.), făcea răcituri, piftie, cum se zice, punea țuică și făcea plăcinte cu brânză. De era în post, făcea fasole frecată.. Deci fasole boabe, albă, noi îi zâcem mazăre de cucuruz. Așa îi zâcem noi aicea, în partea noastră. Fierbeam și o strecuram bine - că erau strecurătorile celea din ceramică, de pământ - și o strecuram și, de exemplu, o făcea azi și o lăsa până a doua zâ, di să făcea, așa, ca piftia. Și peste ea sâ toca ceapă feliuțe, se călea un pic în ulei și se punea peste ea, și cu acritură, și iară cu ginars și cu gin... și cu plăcinte de post”.

Dacă știți a lucra cu furca și fuiorul, poate vă-nvredniciți și domniile voastre să mergeți într-o seară, la șezătoare ori la clacă, în satul Cetea din Apuseni...ărbați

Cum de n-au mâncat câinii „turnurile slăninii” din Ardeal?

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene
Interviuri si reportaje 23 Iunie 2024, 10:45

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene

Rusaliile coboară peste Banat cu tradiţii care împletesc sacrul cu profanul, omul de rând neputând despărţi frumoasele...

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene
Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
Interviuri si reportaje 06 Ianuarie 2024, 11:31

Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor

5 ianuarie - postul Bobotezei. 6 ianuarie - Boboteaza (sau Botezul Domnului). 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul. Cele...

Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”
Interviuri si reportaje 24 Iunie 2023, 23:52

Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”

La Salva, în Bistrița-Năsăud, există de câțiva ani un „așezământ” unic, dedicat portului tradițional – nu doar din Ardeal, ci...

Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”
„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Interviuri si reportaje 24 Februarie 2023, 20:20

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”

Vineri, 24 ianuarie, la ora 13:00 va avea loc lansarea catalogului Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea...

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
Interviuri si reportaje 14 Ianuarie 2023, 20:56

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile

Etnicii români din Ucraina sunt dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile, adoptată recent de Rada Supremă.

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Interviuri si reportaje 30 Decembrie 2022, 17:55

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”

La Comănești, se adună din nou cetele de urși, pe 30 decembrie, într-un festival-concurs cum altul nu există!

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Crăciun muscelean
Interviuri si reportaje 25 Decembrie 2022, 18:45

Crăciun muscelean

Bună dimineaţa la Moş Crăciun! Am bătut în poartă la tanti Tuţa Mazăre o dată cu fătucile care colindau… “Sub foiţa fagului,/...

Crăciun muscelean
Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun
Interviuri si reportaje 04 Decembrie 2022, 17:55

Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun

Iarna s-a lăsat “cum se cuvine” peste defileul Lăpuşului, ca şi peste întreg Maramureşul. Sunt ultimele zile ale Postului cel...

Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun