Radioul public: O punte de sunete și emoții între generații

Totul a început acum aproape un secol, în 1928, când, la ora 17:00, profesorul Dragomir Hurmuzescu a rostit celebrul mesaj: „Alo, alo, aici Radio București!”.

A fost prima emisiune oficială a Radioului Românesc, transmisă la o putere mică, de doar 0,15 kW, dar cu o putere în sufletele celor care ascultau.

Astfel a început o poveste care avea să cucerească inimile românilor. La doar câteva zile după, pe 4 noiembrie, actrița Victoria Mierlescu a fost prima invitată care a recitat versuri la microfon, aducând emoție și frumusețe prin sunetul radioului.

Primul concert simfonic a urmat la sfârșitul lunii, și tot în același an, a fost transmisă prima emisiune pentru femei, deschizând larg porțile diversității și noutății la Radio.

În acea perioadă, Radioul Public transmitea știri, muzică, și chiar buletine meteo și sportive – rubrica de care oamenii aveau nevoie ca de aer pentru viata de zi cu zi.

Anii au trecut, și tot mai multe inovații au ajuns în programele radio. „Ora copiilor” a fost prima emisiune dedicată micuților, transmisă în 1929. A urmat apoi prima piesă de teatru radiofonic și, la scurt timp, prima transmisiune de la Opera Română, cu faimoasa operă „Aida” de Verdi, aducând arta mai aproape de sufletul fiecăruia.

Radioul Public a fost un deschizător de drumuri, fiind tot mai prezent cu emisiuni diverse: ora de franceză și germană, conferințe ale unor mari personalități culturale și prima emisiune „Ora sătenilor”, în 1930, menită să vină în întâmpinarea nevoilor oamenilor din satele românești. In acelasi an se construiesc primele studiouri adecvate sau săli de audiție, cum se chemau în acea perioadă, în imobilul din strada General Berthelot, nr 60.

Pe 21 martie 1930, are loc prima transmisie a unei opere din studio (Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini). Pe 11 februarie 1932, se inaugurează Studioul Mare, din strada General Berthelot. Pe 11 iunie 1933 are loc prima transmisie a unui meci de fotbal internațional: România - Iugoslavia.

O contribuție importantă a avut-o și inginerul Gheorghe Cartianu, care, în anii ’30, a construit primele studiouri ale Radioului și a realizat primele emisiuni experimentale, crescând puterea de emisie și aducând radioul în mai multe locuri. Cu pași mici, dar siguri, în scurt timp, programele radio se extind la aproape 3000 de ore anual.

În ciuda vremurilor grele, războaie și momente dificile, difuzarea programelor a continuat chiar și în vremuri de război.

Deși evacuarea și dispersarea componentelor Societății de Radiodifuziune s-a produs începând cu 22 aprilie 1944, difuzarea programelor a fost asigurată fără întrerupere, chiar și în momentele grele din august 1944.

Pe 23 august 1944 se difuzează mesajul regelui către țară și proclamația guvernului.

Pe 24 august sediul Societății Române de Radiodifuziune este distrus de un bombardament german.

Data de 22 decembrie 1989 a însemnat pentru Radio România și pentru societatea românească, un moment de răscruce și un examen.

Din acel moment, Radio România își redeschide stațiile regionale, iar evoluția instituției este una ascendentă: în 1990 se înființează studioul regional Constanța; tot atunci începe să emită și Antena Bucureștilor - devenită mai târziu, în 1998, Radio București.

Ulterior mai apare un alt canal, destinat populației rurale și intitulat Antena Satelor.

Antena Satelor – Puntea dintre generații și vremuri

Un rol esențial în acest parcurs l-a avut Radio România Antena Satelor, care s-a alăturat portofoliului de posturi SRR în 1991, pe 25 decembrie.

Acest post a fost creat special pentru a reflecta viața satelor românești și a răspunde nevoilor comunităților rurale, oferind emisiuni axate pe agricultură, tradiții populare, cultură rurală, și problemele sociale specifice acestei categorii de populație.

Antena Satelor este un veritabil pod de legătură între cultura tradițională românească și noile provocări din mediul rural, păstrându-și relevanța prin informarea constantă a locuitorilor satelor despre noutăți în agricultură, tehnologii moderne, dar și evenimente culturale​

Este singurul post de radio dedicat exclusiv problemelor satului românesc, având o emisie de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

De-a lungul anilor, a evoluat pentru a oferi nu doar informații utile despre agricultură și economie rurală, dar și despre tradiții, sănătate și educație, menținând un contact permanent cu ascultătorii săi fideli din mediul rural.

Una dintre misiunile semnificative ale acestui post este modul în care, într-o perioadă dificilă economic, Radio România Antena Satelor a reușit să aducă informații relevante despre agricultură, sănătate, educație și cultură pentru sate, ajutând oamenii să rămână conectați cu schimbările din țară.

Mai mult decât un simplu post de radio, Antena Satelor a fost văzută ca un adevărat prieten al țăranilor, oferind soluții practice la problemele lor de zi cu zi.

De exemplu, în perioadele de secetă sau iarnă grea, programele oferite includeau sfaturi agricole și de întreținere a gospodăriei, cum ar fi protejarea culturilor sau pregătirea animalelor pentru sezonul rece.

Emisiuni precum „Viața la țară” și „Lada de zestre” promovează patrimoniul folcloric și tradițional al României, găzduind frecvent artiști și ansambluri folclorice din toate regiunile țării.

În plus, Antena Satelor se implică activ în educarea și informarea locuitorilor din mediul rural cu privire la noile tehnologii agricole și la schimbările economice și sociale care le afectează viața de zi cu zi.

Un alt aspect fascinant este implicarea postului în păstrarea și transmiterea valorilor folclorice, găzduind frecvent artiști populari, ansambluri folclorice și învățători din mediul rural, care împărtășesc din bogăția lor culturală.

Acest lucru a făcut ca Radio România Antena Satelor să devină o parte integrantă a vieții rurale, ajutând la unificarea spirituală a comunităților prin tradiții, povești și cântece vechi.

Astfel, Radio România Antena Satelor reprezintă mult mai mult decât un post de radio: este un sprijin vital pentru lumea rurală, o voce care îi face pe locuitorii satelor să se simtă ascultați și respectați iar emisiunile sunt o adevărată „lada de zestre” a României, unde fiecare poveste și cântec devin un fir din țesătura culturală a neamului nostru.

Antena Satelor rămâne un simbol al angajamentului radioului public față de comunitățile rurale și tradițiile care definesc identitatea națională​, conectând satul și orașul într-un dialog continuu.

Și, la fiecare 1 noiembrie, sărbătorim cu respect Radioul Public, vocea care ne aduce împreună, trecutul și prezentul, tradițiile și noutățile, unind țara prin sunete și emoții.