Satul românesc, între tradiție și inovație: Cum arată viitorul rural în era digitală
În România, satul tradițional se află astăzi într-o transformare profundă, iar ideea de „sat inteligent” capătă tot mai mult contur. Dacă în trecut tehnologia era apanajul orașelor, în 2025 vedem cum internetul de mare viteză, agricultura de precizie, soluțiile smart pentru gestionarea resurselor și digitalizarea serviciilor publice ajung tot mai mult și în mediul rural.
Articol de Ramona Alexandrescu, 08 Mai 2025, 15:03
n cadrul emisiunii „Viața la Țară”, realizatoarea Alexandra Vuță l-a avut ca invitat pe Viorel Stoica, președintele Asociației Satele Inteligente, care a vorbit despre cum tradiția și tehnologia pot coexista în armonie.
„Omul este baza satului inteligent. Ne învârtim în jurul lui, pentru că el este beneficiarul acestor transformări. Trebuie să plecăm de la ce își dorește omul ca să se întoarcă la sat: siguranță, educație, sănătate și, mai ales, respect,” a subliniat Stoica.
Proiectele de sate inteligente propun nu doar conectivitate digitală, ci și reconstruirea sentimentului de comunitate.
„Vorbim despre oameni care vin înapoi la țară, dar nu izolat, ci în comunități, împreună cu prieteni sau familie. E nevoie de socializare, de cooperare, de solidaritate. Un sat inteligent nu înseamnă doar senzori și aplicații, ci și locuințe ecologice, agricultură organică, reciclare și, foarte important, o viață cu rost,” a adăugat Stoica, care pregătește lansarea unei cărți dedicate acestui subiect, în cadrul Forumului Smart Village de la Jupiter.
La discuție s-a alăturat și Iuliana Chilea, director general al Organismului Național de Standardizare din România, care a adus în prim-plan importanța standardelor în dezvoltarea comunităților rurale.
„Standardizarea nu mai este doar o chestiune tehnică. Avem peste 38.000 de standarde, de la calitatea apei și gestionarea deșeurilor, până la agricultura ecologică și amenajarea pistelor de biciclete. Toate acestea ajută administrațiile locale să ofere servicii publice de calitate, aproape de așteptările cetățenilor,” a explicat Iuliana Chilea.
Un exemplu recent este standardul românesc pentru agricultura ecologică, elaborat acum doi ani, dar și revizuirea în curs a standardelor pentru alimentarea cu apă și canalizare, la cererea mai multor primării.
Ceea ce reiese clar din aceste inițiative este că satul viitorului nu este o simplă utopie. Este un spațiu unde tradiția, meșteșugurile, sentimentul de apartenență și grija pentru natură pot coexista cu tehnologia și inovația.
„Tehnologia cu suflet”, cum o numește Stoica, devine astfel un partener al omului, nu un stăpân.
Într-o lume grăbită, satul românesc are șansa de a redeveni nu doar un refugiu, ci și un model de dezvoltare sustenabilă, bazat pe comunitate, solidaritate și respect pentru resurse. Viitorul nu vine peste sat, ci se construiește cu el, pas cu pas, de către oameni care aleg să se întoarcă acasă.
