Ascultă Radio Antena Satelor Live

Un lăpușan pe nume Cuza... a sculptat troițe pentru românii din jurul României

„Eu eram Perţa Alexandru... şi mi-a plăcut o fată din judeţul Galaţi. Era din neamul lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a unit Principatele. Am făcut nuntă, şi ofiţerul stării civile mi-a trecut numele de «Cuza» în acte.”...

24 Ianuarie 2016, 10:38

“Instalam prima mea troiţă din Basarabia, la Chişinău, în faţa Catedralei, când au început să umble avioanele pe cer şi moldovenii s-au pus în genunchi şi-au zis: «Doamne, fă să nu ne bombardeze până nu vin fraţii cu noi!». Era prin anii ’90. Atunci am înţeles mai bine ce înseamnă să ai frate, nu numai pe acela care e de aceeaşi mamă cu tine, ci şi pe ăla care e de acelaşi neam. Şi atunci am zis că nu se va atinge foarfeca de părul meu şi briciul de barba mea, până când nu s-or uni Basarabia şi România.”

Alexandru Perţa-Cuza e cel mai longeviv meşter în lemn din Târgu Lăpuşului (face asta de vreo şase decenii), binecunoscut printre românii din comunităţile din jurul graniţelor pentru troiţele lui. De vreo douăzeci de ani pune meşteşug şi suflet românesc în crucile de lemn pe care le dăruieşte FRAŢILOR lui. “Am avut aşa un gând să mă duc la românii care sunt în afara graniţelor – dar nu la cei care au plecat ca să câştige un ban, ci la cei care ţin românismul sus aici, în ţările din jurul nostru – şi să le fac troiţe. În Republica Moldova am făcut vreo douăzeci. În Transcarpatia am făcut porţile de la bisericile din satele româneşti şi vreo şaisprezece troiţe. Am fost la Uzlin, şi am lucrat şi acolo o troiţă. Am pus troiţele mele în Banatul sârbesc... Şi la Budapesta, că am auzit că românii au pus de două ori opinca acolo. Am vrut să pun o troiţă acolo şi am pus-o singur, fără ajutorul băimărenilor, care mi-au spus că nu se poate, că-s răi ungurii. Dar m-a ajutat Dumnezeu, am găsit un preot bun din Timişoara şi cu el m-am dus şi am instalat-o, şi oamenii au fost bucuroşi.”

Icoane de vatră
Îşi trece mâna prin barba cea lungă, îşi “piaptănă” părul cu degetele răşchirate şi se-ndură să ne spună cum de s-a apucat de lucrat în lemn. “La 7 ani, tata mi-a dat un rând de scule – daltă, rindea, fierăstrău – şi mi-a spus: «Dragu’ tatii, de-aici înainte să-ncepi să nu-ţi baţi joc de lemn!». Eu zic că m-am ţinut de vorba asta.” Şi-a făcut singur cadrul pentru uşă – şi uşa! –, rama pentru ferestre, porţile. Numai... “intrări”! – exclamăm fără să vrem. “D-apoi, aşa-i! Şi-am făcut şi icoane de vatră, ferestre pentru credinţa adevărată.” Icoane de vatră? Ce-or fi acestea? “Când eram copil, aveam şcoala lângă biserica din Rogoz, monument istoric. Şi acolo am văzut eu două icoane foarte simple. Mi s-a tot întors gândul la ele. Mai încolo, când începusem a umbla prin târguri cu obiectele mele de lemn, au început a-mi cere tot felul de lucruri. Dar eu, cum să mă pretez să fac o scândură de lemn drept tocător de bucătărie? Şi am început să le dau forme, de pară, de măr, de frunze. După aia mi-am amintit de icoanele de vatră din copilărie şi am început să le sculptez şi eu. Ce-s icoanele astea? Sunt replici ale icoanelor pe sticlă. Ţăranii care nu-şi puteau lua icoane pictate pe glajă au început să încrusteze obiectele casei cu sfinţi. Erau simple: conturul sfântului şi numele lui. Aşa le-am făcut şi eu, fără a interveni cu dalta semirotundă, pentru a le da volum.” Ce mai sculptează? Icoane, crucifixe, dar şi linguri, solniţe... “Eu nu trăiesc din lucrurile astea. Le fac din resturile de lemn care rămân când sculptez troiţe. Mă cheamă lemnul, să nu-l irosesc, să nu-mi bat joc de el. Bucata de lemn îmi spune ce să fac din ea... Se zice că acela-i meşter care salvează lemnul de foc şi putregai, dându-i viaţă prin artă. Pentru că, dintr-un buştean frumos, orice prost poate face lemn de foc. Dar, dintr-un rest de lemn, nu oricine poate închipui lucruri frumoase.”

Comandamentul lui Cuza
Mai avem o mirare, în vreme ce răsfoim albumul lui cu fotografii şi diplome. De ce-l cheamă, pe-un lăpuşean, Cuza? Nume legat de Unire. Unirea “cea mică”... “Păi, cum să vă zic? Eu eram Perţa Alexandru... şi mi-a plăcut o fată din judeţul Galaţi. Era din neamul lui Alexandru Ioan Cuza, domnitorul care a unit Principatele. Am făcut nuntă, şi ofiţerul stării civile mi-a trecut numele de «Cuza» în acte. Era păcat să se piardă numele... O mătuşă de-a nevesti-mii avea un păretar de-al Elenei Cuza şi-un baston de-al ei... Dar s-au pierdut, că n-a avut urmaşi de nădejde. Şi nouă tare ne-a părut rău că n-am ştiut, că le-am fi păstrat ca pe ochii din cap, în lada de zestre.” Ladă pe care tot el a sculptat-o, dar pentru nevastă.

Îl întrebăm dacă gândul ăsta cu unirea românilor nu-i vine şi din cauza numelui pe care-l poartă. “Se poate”, zice el, “e comandamentul lui Cuza, să fim toţi într-o ţară!”. “Şi dacă ne unim cu Basarabia – («Dă Doamne!» – şopteşte el) – băgaţi foarfeca şi briciul?” “Da, numa’ că după aia las părul şi barba să crească din nou, până s-or uni toţi – TOŢI – românii într-o singură ţară!”

Etichete : reportaj
De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene
Interviuri si reportaje 23 Iunie 2024, 10:45

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene

Rusaliile coboară peste Banat cu tradiţii care împletesc sacrul cu profanul, omul de rând neputând despărţi frumoasele...

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene
Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
Interviuri si reportaje 06 Ianuarie 2024, 11:31

Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor

5 ianuarie - postul Bobotezei. 6 ianuarie - Boboteaza (sau Botezul Domnului). 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul. Cele...

Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”
Interviuri si reportaje 24 Iunie 2023, 23:52

Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”

La Salva, în Bistrița-Năsăud, există de câțiva ani un „așezământ” unic, dedicat portului tradițional – nu doar din Ardeal, ci...

Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”
„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Interviuri si reportaje 24 Februarie 2023, 20:20

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”

Vineri, 24 ianuarie, la ora 13:00 va avea loc lansarea catalogului Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea...

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
Interviuri si reportaje 14 Ianuarie 2023, 20:56

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile

Etnicii români din Ucraina sunt dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile, adoptată recent de Rada Supremă.

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Interviuri si reportaje 30 Decembrie 2022, 17:55

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”

La Comănești, se adună din nou cetele de urși, pe 30 decembrie, într-un festival-concurs cum altul nu există!

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Crăciun muscelean
Interviuri si reportaje 25 Decembrie 2022, 18:45

Crăciun muscelean

Bună dimineaţa la Moş Crăciun! Am bătut în poartă la tanti Tuţa Mazăre o dată cu fătucile care colindau… “Sub foiţa fagului,/...

Crăciun muscelean
Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun
Interviuri si reportaje 04 Decembrie 2022, 17:55

Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun

Iarna s-a lăsat “cum se cuvine” peste defileul Lăpuşului, ca şi peste întreg Maramureşul. Sunt ultimele zile ale Postului cel...

Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun