-

Gusturi și arome din satele transilvănene - Călătorie în bucătăria tradițională românească

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj , a găzduit vineri, 28 mai, Expoziția ”Călătorie în bucătăria tradițională românească” un eveniment de tradiție, organizat deja de 14 ani și găzduit acum la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul USAMV.

Printre rețetele prezentate de către studenții la zi și la distanță din cadrul Facultății de Agricultură , s-au numărat păsula cu hospă de Marin, gușă fiartă cu boia și usturoi, întinsorea de la Vărarea , plăcintele ,, poale în brâu " de la Neamț , prăjitura cu mere de la Batoș , cocoradă cu brânză de oaie, cozi de ceapă și mărar, zamă de măcriș, salamul de biscuiți de Dej, prăjiturile de Someșul Rece sau alivenci de Toplița, aflam de la Viorel Grosu - corespondent Radio Antena Satelor.

”Am prezentat cozonacul cu nucă de la bunica mea, nu a fost foarte greu cu realizat, o am rețeta de când eram copii. Caietul de sarcini nu a fost greu de întocmit deoarece am participat la cursuri și am știut ce am de făcut. Doresc să promovez mai departe rețeta deoarece ingredientele sunt puțin deosebite. Cozonacul este făcut din făină integrală, pudră de stevie, sare mare și maia. Umplutura e din nucă, pudră de stevie și miere de albine. Este o rețetă a bunicii care circulă doar în familie”, a declarat Flavia Nădășan , studentă.

Stan Gabriel de la Mărișel a expus siropurile făcute după rețeta bunicii lui

,, Sunt bune pentru sănătate; când era bunica tânără, nu erau atâtea medicamente, se foloseau siropuri de fructe și plante. Am adus aici sirop de păpădie, de afine, de mure, de zmeură, de muguri de brad. Bunicii nu le comercializează, sunt pentru consumul familiei”, a spus acesta.

Pentru ca un produs tradițional să fie recunoscut la nivel european este nevoie de dovezi care să îi ateste originalitatea din urmă cu minim 30 de ani, fie că vorbim de dovezi scrise sau verbale – pentru că este admis și un interviu cu o persoană în vârstă.

”Studenții învață procedurile de certificare a unui produs tradițional, ecologic, montan și etic. Studenții pleacă în teritoriu și descoperă un produs tradițional, de la mama de acasă, îi construiesc o poveste din punct de vedere legal, pe baza unui caiet de sarcini, în așa fel încât dacă mâine cineva și-ar dori să pună în valoare un produs autentic românesc, să îl protejeze din punct de vedere juridic, la nivel național sau european. Cultura gastronomică este un element important al culturii oricărui popor. În lumea asta mondializată vom răzbi în anii următori dacă ne putem pune în valoare acest element important de cultură.

20210528 232654

Încercăm să identificăm un produs tradițional românesc, în special din zona oieritului, care să aibă șansa să fie protejat la nivel mondial. Avem o bătălie majoră la nivel european între state în privința schemelor de calitate pe zona alimentară. Statele au această competiție vizavi de gastronomie.
România are un patrimoniu gastronomic mult mai bogat decât al Franței. În orice sat românesc găsești mai multe feluri de mâncare decât într-un sat franțuzesc. Și totuși Franța are la nivel european peste 500 de produse atestate tradițional, în timp ce România e doar cu 5-6 produse. Ori noi suntem campioni net la nivel european, dar nu știm să ducem abordarea la nivel de recunoaștere juridică internațională”, a declarat conf . dr . Avram Fițiu , organizatorul evenimentului.

Expoziția are o minunăție de forme și de arome, iar la gătit s-au încumetat și băieții, nu doar fetele.
Prezent la eveniment a fost și secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Cățean, care a anunțat că se depun eforturi și pe zona de retail pentru asigurarea unor spații pentru aceste campanii de promovare, pentru a scurta modul de comunicare și interacțiune dintre producător și consumator.

Articole înrudite