Cutume populare de Vovidenie. Restricții și dezlegări de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică
La implinirea varstei de 3 ani, Fecioara Maria este dusa la Templu si incredintata preotilor. Timp de 12 ani a studiat Sfanta Scriptura si s-a inchinat Domnului. Biserica a sarbatorit ziua de 21 noiembrie, numita in popor si Ovidenia sau Vovidenia, incepand cu anul 750.
21 Noiembrie 2016, 06:53
De ce s-a intamplat acest lucru? Parintii Fecioarei Maria, Ana si Ioachim, au fagaduit ca atunci cand vor avea un copil sa-l ofere Domnului.
Pentru credinciosii ortodocsi, 21 noiembrie reprezinta ziua in care Fecioara Maria a intrat in biserica.
Dar aceasta sarbatoare poate fi incarcata si cu alte simboluri. In credinta populara, acum se intalneste iarna cu vara, fiind prin excelenta o perioada de tranzitie si de permanente schimbari. Astfel, nu ne mai mira de ce se credea ca, in noaptea de Ovidenie, se deschide cerul, iar animalele pot vorbi. Este bine ca in aceasta noapte sa nu doarma nimeni si sa se stea de veghe la lumina unei lumanari. Langa ea trebuie sa se afle o strachina cu apa, simbolizand apa vietii. Nu este bine sa se faca focul pentru a nu se deschide cerul. Este timpul propice pentru farmece si descantece, cu ajutorul carora se poatea influenta soarta.
Tot acum se celebreaza o straveche divinitate a lupilor, Filipul cel schiop sau Filipul cel Mare. Exista credinta ca in aceasta noapte strigoii umbla nestingheriti si, pentru a-i opri, era bine sa ungi cu usturoi tocurile usilor, vatra, hornul casei, in general acele locuri ce ofereau deschidere spre exterior. Totodata, era interzis sa faci focul. Pentru a proteja turmele de oi, important era sa amani pentru alta ocazie activitatile care presupun prelucrarea lanii. Si pentru a accentua parca puterea acestei nopti, in unele zone din Bucovina se considera ca in aceasta zi s-a nascut Iisus Hristos.
De Ovidenie se faceau praznice si se imparteau pomeni pentru oamenii morti fara lumanare sau pentru copiii morti nebotezati. Exista obiceiul de a imparti si haine, pe langa mancare. Se puteau duce la biserica si cosuri cu coliva, fructe, ulei, faina si vin, pentru a fi sfintite. Dupa terminarea slujbei, coliva si fructele erau impartite, cu o lumanare aprinsa, oamenilor sarmani. Uleiul si faina sfintite erau folosite pentru prepararea mancarii din aceasta perioada, accentuandu-se efectele postului: curatirea trupului si sufletului.
