Friptură la tavă cu piure de vișine (Rețeta lui Radu Anton Roman)
Pe partea Careiului, acolo unde începe câmpia de nord a Transilvaniei și înfloresc livezi de vișini-ce spectacol nipono-cehovian !-s-a împământenit o fripturică cu iz parfumat, dusseldorf-ist (acolo cică ar fi compotul cea mai vitejească murătură, luptând din răsputeri-cam slabe, zic eu-cu cârnații cei grași și șuncile cele afumate) și gust dulce-acrișor.
21 Februarie 2017, 08:12
Să vedem, să încercăm, vorbim noi dup-aceea.
Nu-i rea, credeti-ma, doar ca nu-i in obiceiul nostru. Dar asta e, daca ne lasam de la Turt spre sud, pana la Deta, musai sa ne asteptam la tot felul de aventuri si intalniri (foste) imperiale.
De exemplu, o alunecoasa, catifelata Rujita, rosie, nu roza, ca de obicei, de Sanislau.
Ori o Ardeleanca de la Tasnad, vin galbior care miroase ca o faneata si are gust delicat de pere varatice.
Am putea aduce chiar, de la polul nord al viei romanesti, de la Tarna Mare, un Riesling de Banat (caci asa s-a declarat in buletin vinutul de la Teremia, cand s-a maritat in Oas, i-a fost rusine sa recunoasca c-o cheama taraneste, Creata).
Toate-s bune, numai sa fie. Ceea ce mi se pare amuzant este ca oseno-bihorenii, nemultumiti de finetea-i aproape inconsistenta, alatura acestei fripturi usurele, pe langa piureul de fructe, si o alta „garnitura“, grea cat un asteroid: „crumpi pe plec“.
Afla ingredientele necesare si modul de preparare pe Bucataria lui Radu
