Măsuri fără precedent împotriva schimbărilor climatice. Cum vor impacta România?
Parlamentul European a votat în 7 octombrie Legea Climei, care poate transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor.
08 Octombrie 2020, 10:04
Pentru a se adapta la aceste noi planuri europene, România va trebui să schimbe fundamental strategiile sale privind sectorul energetic, transportul și alte domenii care influențează amprenta de carbon a acesteia.
Atingerea neutralității climatice până în 2050 va deveni obligatorie pentru fiecare stat membru UE, care trebuie să înființeze un organism special pentru monitorizarea procesului de armonizare a practicilor naționale cu legislația europeană.
La rândul ei, Uniunea Europeană va înființa un corp consultativ independent care va verifica dacă politicile sunt în linie cu prevederile Acordului de Climă de la Paris. Va fi format din oameni de știință selectați de Parlament, Comisie și statele membre.
Toate proiectele finanțate de UE vor trebui să fie în linie cu combaterea efectelor schimbărilor climatice.
Un pas important va fi reducerea emisiilor cu 60% până în 2030, o țintă peste cele de 50-55%, propuse de Comisia Europeană, dar puțin sub cea de 65%, cerută de oamenii de știință.
Ținta stabilită în anii anteriori era de doar 40%, însă raportul IPCC din 2018 a expus urgența climatică și nevoia unor ținte mai ambițioase, care pot menține încălzirea globală în jurul țintei de 1.5 grade Celsius, stabilită prin Acordul de la Paris.
La o încălzire globală medie de peste 1.5 grade, catastrofele climatice cresc exponențial, la fel și dificultatea, sau chiar imposibilitatea omenirii de a le gestiona.
România deja se confruntă cu efecte ale schimbărilor climatice: deșertificarea din sud continuă în ritm accelerat, cu o secetă fără precedent în sud-estul țării și inundații puternice în vest.
Dacă planurile eficiente pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice întârziau să apară, decizia Parlamentului European va obliga România la schimbări fundamentale.
Strategiile naționale din acest moment nu pot asigura atingerea obiectivelor — nici măcar a celor asumate în anii precedenți, cum ar fi o mai mare eficiență energetică sau mai multă energie regenerabilă, unde România are potențial semnificativ.
România este nevoită să își revizuiască Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), Strategia Energetică Națională și să lucreze la o nouă Strategie Națională privind schimbările climatice, inclusiv pentru capacitarea funcționarilor din instituțiile publice.
România trebuie să lanseze strategii pentru renunțarea la cărbune și pentru instalarea de capacități noi de energie regenerabilă.
La nivelul UE, sectorul transporturilor este printre cei mai mari contribuitori de emisii — a generat 27% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, în 2017.
Nu doar că România nu are planuri eficiente pentru reducerea emisiilor și combaterea schimbărilor climatice, dar modul în care au votat parlamentari români indică faptul că majoritatea încă nu înțeleg pe deplin urgența climatică.
Doar 14 europarlamentari români au votat pentru reducerea emisiilor cu 60%, în vreme ce 15 au votat împotrivă, 3 s-au abținut și unul a fost absent.
Sursa: Greenpeace România
Foto: rowater.ro
