Cooperativa, colacul de salvare într-un an cu prețuri vechi și reguli noi

Într-o ediție a emisiunii Viața la țară, realizatoarea Tatiana Mircea l-a avut invitat telefonic pe Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din sectorul vegetal și vicepreședinte COPA-COGECA, pentru o radiografie a cooperativelor: unde sunt, ce pot, ce le apasă și ce urmează.

Tonul discuției a fost direct, fără cosmetizări. Pentru că, dincolo de statistici și politici europene, în spatele fiecărui hectar sunt oameni care își calculează riscurile în funcție de vreme, de prețuri și de cât de repede li se schimbă regulile jocului.

„Prin intermediul cooperativelor încercăm să optimizăm costurile de producție și să obținem rezultate mai bune pentru membrii noștri”, a spus Florentin Bercu, explicând, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă azi asocierea în agricultură.

Când utilajele sunt prea scumpe pentru un singur fermier

În 2025, rolul cooperativelor nu s-a mai rezumat la „a vinde împreună”. A însemnat, tot mai mult, a supraviețui împreună. În multe zone, fermierii s-au asociat inclusiv pentru achiziția de utilaje prin fonduri europene, tocmai pentru că investițiile mari nu se mai amortizează ușor în gospodării separate.

„Utilajele sunt scumpe și se amortizează atunci când sunt folosite la o productivitate mai mare, pentru un număr mai mare de fermieri”, a subliniat invitatul.

În spatele acestei idei stă un adevăr simplu: un tractor modern sau o combină performantă nu mai sunt „mofturi”, ci condiții de eficiență. Iar eficiența, în piața de azi, face diferența dintre a rămâne pe linia de plutire și a trage obloanele.

Mai multe cooperative, dar nu destule cu adevărat funcționale

Întrebat câte cooperative există în sectorul vegetal și cât de mult a crescut asocierea, Florentin Bercu a indicat o realitate cu două fețe: există mai multe cooperative în acte, însă provocarea este să fie și rentabile, autonome, capabile să-și sprijine membrii.

„Provocarea cea mai mare este ca aceste cooperative să fie rentabile, autonome, independente”, a avertizat el.

Din datele menționate în emisiune, în zona cooperativelor de cultură mare, înregistrate sunt aproximativ 150, însă funcționale ar fi în jur de 100. Apoi, din cele funcționale, o parte sunt și membre în structurile profesionale, semn că lucrurile se mișcă, dar „mai încet decât ne-am dori, în secolul vitezei”.

Facilități fiscale care se subțiază

Un subiect sensibil a fost cel al facilităților pentru cooperative. Au existat în ultimii ani măsuri gândite să încurajeze asocierea, însă, potrivit invitatului, unele au fost restrânse, iar altele atârnă de decizii care pot veni rapid, peste noapte.

„Au rămas în continuare, în primii cinci ani de activitate, scutirea impozitului pe profit al cooperativelor”, a precizat Florentin Bercu, menționând însă și eliminarea unor scutiri care contau pentru fermieri, precum cea legată de impozitul pe proprietate pentru terenurile valorificate prin cooperativă.

Mesajul a fost limpede: pentru ca asocierea să devină regulă, nu excepție, fermierii au nevoie de stabilitate și predictibilitate, nu de schimbări care vin cu incertitudine.

Europa schimbă prioritățile, agricultura simte prima

Discuția a intrat apoi în miezul tensiunilor europene: viitorul bugetului agricol după 2027, reforma Politicii Agricole Comune și frica fermierilor că agricultura își pierde locul în lista de priorități.

„Există o prioritizare foarte mare pe partea de apărare… ceea ce face să scadă din prioritatea sectorului agroalimentar”, a spus Bercu.

Invitatul a vorbit despre temeri legate de diminuarea bugetelor, de incertitudine și de costuri mai mari de finanțare. Iar efectul, spune el, se vede direct în structura agriculturii: ferme tot mai mari, tot mai puțini fermieri mici și medii.

„Ne așteptăm să scadă numărul fermierilor, să crească suprafețele fermelor și să dispară foarte mulți mici fermieri și medii”, a avertizat Florentin Bercu.

Pe lângă bugete, a fost adus în discuție și acordul Mercosur, care, în percepția fermierilor, poate aduce o concurență greu de dus, dacă produsele din afara UE intră pe piață fără standarde echivalente.

„Nu vrem altceva, vrem reciprocitate”, a sintetizat invitatul.

„Prețuri ca în 2008” și un an care a cerut nervi tari

Întrebat să caracterizeze anul 2025, Florentin Bercu l-a descris ca pe un an cu producții mai bune decât în anul anterior, dar cu prețuri dezamăgitoare.

„Prețurile, din păcate, au fost la nivelul anului 2008”, a spus el, punctând că, în timp ce costurile de producție au crescut, piața nu a ținut pasul.

În acest context, cooperativele rămân, pentru mulți, un fel de plasă de siguranță: nu rezolvă tot, dar reduc pierderile, cresc puterea de negociere și creează șanse pentru investiții comune în depozitare și procesare, adică exact acolo unde se face valoarea adăugată.

O rană deschisă: neonicotinoidele și conflictul cu apicultorii

Printre cele mai tensionate teme ale anului a fost cea a derogărilor pentru tratamentul semințelor cu substanțe din categoria neonicotinoidelor, în lupta cu dăunători precum rățișoara porumbului sau viermii-sârmă. Florentin Bercu a descris subiectul ca pe o luptă în care fermierii se simt presați între nevoia de protecție a culturilor și conflictul cu o parte din zona apicolă.

„Le cerem un tratament la sămânță, nu tratamente în vegetație, care sunt mult mai scumpe și mai puțin eficiente”, a argumentat el, punctând că efectul ar fi limitat în timp și că problemele din câmp s-au agravat odată cu iernile mai blânde și extinderea dăunătorilor.

Apelul lui a fost unul de dialog, nu de război: mai multe date, mai multă analiză, mai puține acuzații aruncate „la grămadă”.

Un final cu speranță, dar și cu oboseala unui an greu
În ciuda temelor apăsătoare, mesajul către fermieri a rămas unul de încurajare și continuitate. Pentru că, indiferent de bugete, acorduri comerciale sau dispute, pământul nu așteaptă.

„Fermierii trebuie să continue activitatea, să aibă grijă de culturi, să încerce să obțină producții cât mai bune”, a transmis Florentin Bercu, încheind cu o urare simplă, spusă ca între oameni: „Doamne ajută să avem un an mai bun”.

Iar poate acesta a fost, de fapt, firul roșu al emisiunii: nu doar cifre și politici, ci o lecție despre solidaritate. Într-o agricultură care se schimbă repede, cooperativa nu mai e un „model de organizare”. Pentru mulți, a devenit o formă de a rămâne în picioare.