Adrian Chesnoiu, avertizează: Pilonul II nu poate fi sacrificat. Satul românesc ar fi primul afectat
În studioul emisiunii Viața la Țară, realizată de Tatiana Mircea, invitatul emisiunii a fost Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Dialogul a venit într-un moment tensionat la nivel european, după ce oficialul român s-a întors de la Copenhaga, unde a participat la cea de-a 58-a Conferință a directorilor agențiilor de plăți din Uniunea Europeană. În Danemarca s-a discutat intens despre viitorul Politicii Agricole Comune și, în special, despre propunerea controversată a Comisiei Europene de a desființa Pilonul II și de a-l comasa cu fondurile de coeziune.
Articol de Ramona Alexandrescu, 09 Decembrie 2025, 15:16
Chesnoiu a confirmat că întâlnirea de la Copenhaga a fost una extrem de importantă, tocmai pentru că toate cele 27 de state membre sunt vizate de schimbările propuse.
Potrivit acestuia, niciun stat nu susține varianta Comisiei Europene. Toți directorii prezenți și-au exprimat public opoziția față de comasarea Pilonului II cu fondurile de coeziune.
România nu este o excepție. De fapt, țara noastră a cerut explicit ca rețeaua europeană de expertiză, Learning Network, să analizeze această propunere și să formuleze un raport tehnic care să fie transmis europarlamentarilor înainte de începerea negocierilor în trialog.
Adrian Chesnoiu a reamintit că Pilonul II este coloana vertebrală a dezvoltării rurale în România. Investițiile în ferme, în procesare, în drumuri agricole și comunale, în utilități și în sistemele de irigații au fost realizate datorită acestui instrument financiar.
În fiecare comună din România există cel puțin o investiție AFIR, vizibilă prin panourile de informare amplasate în teren. De aceea, riscul ca satul românesc să ajungă să concureze direct cu orașele pentru aceleași fonduri îl consideră periculos și injust.
„Dacă un guvern viitor nu va considera agricultura o prioritate, satele vor rămâne fără investiții. Am văzut deja un precedent: în PNRR, agricultura a primit zero euro”, a avertizat Chesnoiu.
Pe lângă temerile legate de bani, directorul AFIR semnalează și un risc instituțional major. Desființarea Pilonului II ar putea duce la diluarea sau chiar dispariția unei agenții performante, care a reușit să absoarbă 98–99% din fondurile europene alocate.
AFIR este astăzi una dintre cele mai digitalizate instituții publice din România, în care cererile se depun online, iar semnăturile electronice sunt norma.
Chesnoiu a explicat că agenția a realizat deja ceea ce Bruxelles-ul numește „simplificare”.
A integrat sistemele informatice cu registrele naționale, astfel încât fermierii să nu mai fie nevoiți să prezinte documente pe care statul le poate verifica singur. A introdus automatizări și soluții de inteligență artificială care preiau sarcinile repetitive ale funcționarilor.
România este, în prezent, înaintea multor state occidentale la acest capitol, iar la următoarea reuniune europeană din Cipru, AFIR va prezenta propriile sisteme inovatoare.
Realizatoarea Tatiana Mircea a dorit să afle și bilanțul anului 2025, iar Chesnoiu a recunoscut deschis că a fost un an dificil. La începutul lui exista un risc de dezangajare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Prin măsuri rapide, lansarea ultimelor sesiuni de proiecte și redeschiderea unor linii de finanțare, riscul a scăzut sub 100 de milioane de euro, sumă care va fi transferată în exercițiul următor fără pierderi pentru România.
A fost nevoie de multă muncă, uneori și în weekend, iar în glumă, directorul AFIR i-a cerut realizatoarei o dedicație muzicală pentru colegii care vor lucra chiar și de Crăciun sau de Revelion, pentru a închide anul la timp.
Despre așteptările fermierilor, Chesnoiu a subliniat că măsurile importante au fost lansate deja sau urmează să fie deschise în primele luni din 2026.
De la investițiile în depozitare și procesare, până la sprijin pentru pomicultură, panificație, legumicultură, viticultură și ferme mici, calendarul AFIR este încărcat și gândit astfel încât să ofere oportunități pentru toate categoriile de beneficiari.
În ceea ce privește proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 decembrie 2025, directorul AFIR a precizat că România este în negocieri finale cu reprezentanții Comisiei Europene.
Se preconizează acordarea unor prelungiri între șase și douăsprezece luni, pentru a evita pierderea unor investiții mature, aproape finalizate. Totuși, Chesnoiu a atras atenția că unii beneficiari au tendința de a amâna lucrările până în ultimul moment, ceea ce pune presiune pe sistem și poate crea riscuri pentru finanțare.
Chesnoiu a detaliat că Pilonul I acoperă subvențiile acordate fermierilor pentru compensarea pierderilor cauzate de regulile stricte europene, precum limitarea unor substanțe chimice sau obligativitatea menținerii unor suprafețe nelucrate.
Pilonul II, însă, este cel care a schimbat în mod real satul românesc, prin investițiile în infrastructură, utilități, ferme moderne și procesare agricolă. Comasarea acestuia cu fondurile de coeziune ar însemna, practic, pierderea unui instrument esențial de dezvoltare rurală.
Pe final, Adrian Chesnoiu a făcut o incursiune în istoria AFIR, de la programul SAPARD din anul 2000 până în prezent.
A vorbit cu emoție despre angajații care au dedicat 25 de ani dezvoltării satului românesc și despre transformările vizibile ale mediului rural.
Drumuri asfaltate, gospodării ridicate la standarde europene, ferme competitive și investiții care au schimbat fundamental viața din comunitățile rurale.
Concluzia invitatului realizatoarei Tatianei Mircea a fost că: România are nevoie de stabilitate, coerență și continuitate în finanțarea satului. Dacă Pilonul II va fi desființat, schimbarea ar putea face mai mult rău decât bine, iar efectele s-ar vedea abia peste un deceniu, când ar putea fi deja prea târziu.
