România, al șaselea producător de vin din Europa. Producția din 2025, estimată la patru milioane de hectolitri

Despre calitatea vinurilor, certificările și perspectivele pieței au vorbit, în cadrul emisiunii Viața la Țară, Robert Băicoianu, director executiv al Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), și Diana Pavelescu, consilier la Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) și secretar general al Asociației Degustătorilor Autorizați din România.

Din cele patru milioane de hectolitri estimate pentru 2025, doar aproximativ 800.000 de hectolitri sunt vinuri certificate, potrivit datelor ONIV. Restul reprezintă producție neînregistrată sau vinuri fără indicație geografică.

„Cei mai mulți producători știu de la începutul sezonului spre ce tip de vin se îndreaptă — DOC, IGP sau varietal — și aplică tehnologii diferite pentru fiecare tip de soi”, a explicat Robert Băicoianu.

Chiar dacă România produce anual cantități însemnate, peste 90% din vinul românesc este consumat pe piața internă. Vinurile autohtone rămân mai puțin cunoscute la export, iar prețurile obținute peste graniță sunt semnificativ mai mici decât cele ale vinurilor din Franța, Italia sau Spania.

Un an dificil pentru viticultori, dar cu rezultate bune

Sezonul viticol 2025 a fost marcat de provocări. Înghețurile târzii din primăvară și lipsa de precipitații au pus presiune pe producători, însă vremea favorabilă din a doua jumătate a anului a permis o recoltă peste așteptări.

„Producția medie este estimată la peste cinci tone de struguri la hectar, iar calitatea strugurilor este una bună spre foarte bună”, a precizat Băicoianu.

Totuși, diferențele dintre regiuni sunt evidente. În unele zone, viticultorii au obținut prețuri record pentru struguri, în timp ce alții, afectați de vreme sau de costuri ridicate, s-au confruntat cu pierderi.

Consumul de vin românesc rămâne ridicat

Potrivit datelor furnizate de autorități, aproximativ 3 milioane de hectolitri de vin se consumă anual în România.

Românii continuă să prefere vinul produs local, adesea în gospodării proprii, chiar dacă o mare parte din acest vin nu este fiscalizată.

„Din cele patru milioane de hectolitri produse, peste două milioane provin din viile din curți, de pe suprafețele mici, uneori din soiuri hibride interzise. Aceste vinuri pot conține cantități mai mari de alcool metilic și nu sunt sigure pentru consum”, avertizează Diana Pavelescu.

Ea a explicat că vinul produs în condiții casnice nu poate fi comparat cu cel obținut într-o cramă autorizată, unde igiena, fermentarea și controlul calității sunt monitorizate constant.

Acciza pe vin, între fiscalizare și nemulțumiri

O altă temă sensibilă pentru industrie este introducerea accizei pe vinul liniștit, de 10 lei pe hectolitru în 2025, urmând ca în 2026 să crească la 11 lei.

„Pentru marii producători, care dețin antrepozite fiscale, acciza nu este o problemă majoră. Însă pentru micii producători, birocrația rămâne o provocare”, a explicat Pavelescu.

În prezent, pragul de antrepozit fiscal este de 100.000 de litri pe an, iar producția de sub acest volum este exceptată de la accizare. Totuși, specialiștii cer o revizuire a legislației pentru a sprijini fiscalizarea graduală și sustenabilă a sectorului.

România în context european

Cu 87.000 de hectare de viță-de-vie, România ocupă locul șase în Uniunea Europeană la producția de vin. În ciuda progreselor tehnologice și a calității recunoscute, vinurile românești se confruntă cu o competiție dură din partea celor din Spania, Italia și Franța, unde costurile de producție sunt mai mici, iar subvențiile mai consistente.

„Am văzut în Spania vinuri la raft cu prețuri între 0,80 și 4 euro sticla. Este imposibil ca un producător român să concureze la aceste valori, mai ales când materia primă, ambalajele și forța de muncă sunt mai scumpe”, spune Băicoianu.

El atrage atenția că este nevoie de politici coerente și sprijin guvernamental pentru ca viticultura românească să rămână competitivă: „Ne confruntăm cu schimbări climatice, costuri tot mai mari și o scădere a interesului tinerilor pentru vin. Este momentul să gândim o strategie națională pentru acest sector”.

Vinul românesc rămâne un produs de tradiție și mândrie națională, însă provocările economice și climatice impun o adaptare rapidă. Cu investiții în calitate, promovare și fiscalizare echitabilă, România poate nu doar să-și păstreze poziția pe piața internă, ci și să-și consolideze prezența pe piețele internaționale.