Satul românesc, între incertitudine și speranță. Vocea comunelor, auzită la nivel național
Realitățile satului românesc au fost aduse în prim-plan în cadrul emisiunii „Viața la Țară”, realizată de Tatiana Mircea și Violeta Anghel, într-o ediție specială transmisă de la Adunarea Generală a Comunelor din România.
Articol de Ramona Alexandrescu, 10 Februarie 2026, 09:32
Satul românesc se află din nou sub semnul întrebării, prins între politici de austeritate, bugete tot mai strânse și nevoia reală de dezvoltare.
De la tribuna Adunării Generale a Comunelor din România, primari din toată țara au tras un semnal de alarmă, cerând echitate, respect și soluții concrete pentru comunitățile rurale, într-o ediție specială a emisiunii „Viața la Țară”.
Evenimentul a reunit, la București, primari din toate zonele țării, veniți să discute direct cu reprezentanții autorităților centrale despre problemele care apasă tot mai greu asupra comunităților rurale.
Invitații principali ai emisiunii au fost Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România (ACOR), și Valentin Ivan, vicepreședinte ACOR și primarul comunei Sadu, județul Sibiu.
Discuțiile au vizat situația financiară a comunelor, măsurile de austeritate anunțate de Guvern, dar și viitorul administrației locale într-o Românie în care aproape jumătate din populație trăiește la sat.
„Nu suntem aici ca să apărăm primarii, ci milioanele de români care trăiesc în mediul rural”, a fost mesajul transmis de realizatoarele emisiunii încă de la început. România are cea mai mare pondere a populației rurale din Uniunea Europeană aproximativ 47% iar teritoriul rural acoperă peste 87% din suprafața țării. Cu toate acestea, comunele sunt adesea primele vizate atunci când se vorbește despre tăieri de cheltuieli și reduceri de personal.
Emil Drăghici a criticat dur ideea potrivit căreia primăriile de comune nu ar fi capabile să se susțină financiar.
„Este o falsă problemă. Nicio autoritate publică nu funcționează din venituri proprii. Toate sunt finanțate prin bugetul național, care se redistribuie”, a subliniat acesta, amintind și de prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale, care obligă statele să sprijine unitățile administrativ-teritoriale aflate în dificultate.
Un subiect sensibil a fost creșterea impozitelor pe proprietate, care, în unele cazuri, a ajuns până la 250%.
Deși Guvernul a anunțat că banii colectați suplimentar vor rămâne la nivel local, primarii atrag atenția că, în lipsa fondurilor de compensare de la centru, multe comune riscă să nu mai poată susține cheltuielile de bază.
„În România sunt peste 2.800 de comune. Foarte puține își pot asigura funcționarea doar din încasări proprii”, a arătat Drăghici, adăugând că satul românesc este adesea folosit drept țap ispășitor pentru problemele bugetare naționale.
În a doua parte a emisiunii, Valentin Ivan a prezentat date concrete privind personalul din administrația locală.
La finalul anului 2023, în primăriile de comune lucrau aproximativ 125.900 de persoane, însă jumătate dintre acestea erau asistenți personali ai persoanelor cu handicap. Practic, doar puțin peste 63.000 de angajați se ocupau efectiv de funcționarea administrațiilor locale.
Comparativ, orașele aveau aproape 198.000 de salariați, deși atribuțiile administrației locale sunt similare.
„O comună cu 5.000 de locuitori are, în medie, 30 de angajați. Un oraș cu același număr de locuitori are dublu”, a explicat primarul din Sadu, subliniind dezechilibrul evident dintre mediul rural și cel urban.
Diferențele se reflectă și în cheltuieli: în comune, cheltuiala de personal este de aproximativ 607 lei pe locuitor, față de 1.649 lei în orașe. Raportată la suprafață, discrepanța este și mai mare.
Măsurile anunțate de Guvern privind reducerea cu 10% a cheltuielilor administrative sunt privite cu îngrijorare de primarii de comune.
„Tăierile făcute la grămadă sunt periculoase”, avertizează Valentin Ivan. În comuna Sadu, administrația locală gestionează proiecte de peste 20 de milioane de euro, multe dintre ele finanțate prin PNRR, cu termene limită stricte.
„Nu poți cere performanță și implementare rapidă, iar în același timp să reduci personalul și să creezi instabilitate”, a spus edilul, adăugând că lipsa de predictibilitate riscă să blocheze dezvoltarea comunităților rurale.
Deși multe sate se confruntă cu depopularea, teritoriul rămâne, iar cineva trebuie să-l administreze. Mesajul transmis de la Adunarea Generală a Comunelor este clar: soluția nu este desființarea sau slăbirea administrației locale, ci cooperarea între comune, eficientizarea serviciilor și politici publice echitabile.
