Ascultă Radio Antena Satelor Live

Rețeta de suflet. „Uite-așa se face zara!...”

Radu Anton Roman nu s-a întâlnit în drumurile lui prin Mehedinţiul "ancorat" la nordul Dunării cu tuşa Eugenia Dineţ din Şişeşti. Dar tare bucuros ar fi fost dacă s-ar fi întâmplat aşa! Tuşa Eugenia este exact genul acela de om care n-are spaimă de aparate de fotogra­fiat ori de filmat, cochetează cu ele, în vreme ce-ţi explică, aplicat, la ce folosesc uneltele gospodăriei.

12 Ianuarie 2015, 07:26

"Uite-aşa fac eu zara!", şi-a început dumneaei "discursul" când i-am intrat în ogradă, "mestecând" laptele "pus la acru". "Noi luăm laptele şi-l punem în putinei, şi-l lăsăm două zile, până se face gros, ia, aşa, ca o «şaină», ca un iaurt. Şi-apoi îl mestecăm cum se vede, şi se face bun, bun!"
N-am ajuns întâmplător în ograda mătuşii. Ne-a dus acolo Isidor Chicet, etnologul, de la Drobeta Turnu-Severin. Moldovean prin naştere, oltean prin adopţie, cunoaşte cel mai bine gesturile ritmate de anotimpuri şi praguri pastorale ori religioase ale oamenilor locului. Ne vorbeşte despre ursitoare şi despre zburători, personaje fantastice care încă mai hălăduiesc (în credinţa populară ori de-adevăratelea?!) prin Lunca Dunării.

În vremea asta, tuşa Eugenia a pregătit oalele cu bucate pe care le va pune la fiert. Unde în altă parte dacă nu la ţest? Următoarea noastră "lecţie" de gastronomie "şişeşteană" are loc dinaintea lui. "Ăsta-i ţestul şi-l pun aşa!" - ne arată exact cum trebuie să stea pălăria de lut, mângâind-o o clipă, aşa cum mângâi creştetul unui copil. "Facem focul şi-l tragem sub ţest. Eu decât să dau bani pe pită, mai bine o fac acasă. Am grâu, am tot ce-mi trebuie. Şi-o fac la ţest, că nu merită să dau atâţia bani pe butelie, la aragaz. Vara pun şi câte-un pui, în castron de pământ, cu cartofi, şi-l fac tot la ţest. Iese foarte bun. Aşa-i place moşului!"

Şi pe moş Doru Dineţ l-ar fi plăcut Radu Anton Roman. Are privirea scânte­ietoare şi, din când în când, te "picneşte" cu câte o întrebare şugubaţă: "Ştiţi de ce a căzut din pom Lazăr? De dorul plăcintelor. De-aia facem şi noi plăcinte în Sâmbăta lui Lazăr". Apoi, serios, îşi laudă nevasta: "Face bucate bune femeia mea! Au venit o dată nişte doctori şi-au mâncat pita ei coaptă în ţest. Vai de mine, au zis că-i un deliciu!".

Cât despre plăcinte, tuşa spune că, vara, moşului îi plac cele umplute cu mere. "Frământ întâi coca - la trei căni de făină pun trei ouă şi trei linguri cu unt. Amestec şi, când întind foaia, o ung cu unt, o strâng şi-o bat şi-o dau la rece. Apoi întind două foi în tava unsă cu ulei: una sus şi una jos, şi între ele umplutura. Cum fac umplutura? Dau merele pe răzătoare şi le călesc în cratiţă cu zahăr. Le mai pun şi scorţişoară. Înţep foaia de deasupra şi o pun la cuptor, la ţest, iar când o scot, pudrez cu zahăr."

Ce mai mănâncă gospodarii din Şişeşti? Rasol cu hrean dat prin oţet de vin roşu, mâncare de pipote cu prune, ciorbă de peşte, ciorbiţă de măruntaie de miel, potroace din maţe de miel (la care se pun şi pulpele, şi căpăţâna, şi mult leuştean). Apoi, păcele, o mâncare răspândită prin Mehedinţi şi Strehaia. Se face din maţe tocate mărunt, cu usturoi, la cuptor. "E o mâncare bătrânească", spune tuşa Eugenia Dineţ. Mai demult se mânca şi zeamă de varză îngroşată cu făină de porumb sau chisăliţă de corcoduşe, sau sfeclă fiartă cu făină şi cu miez de nucă. Acum se fac sarmale din miez de nucă, în post, iar în zilele de sărbătoare, sarmale din guşă de curcan. Aripile, copanele şi mărutaiele de curcan se folosesc la borş cu zeamă de varză, iar ghearele, capul şi gâtul păsării se fac piftie.

Etichete : reportaj
De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene
Interviuri si reportaje 23 Iunie 2024, 10:45

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene

Rusaliile coboară peste Banat cu tradiţii care împletesc sacrul cu profanul, omul de rând neputând despărţi frumoasele...

De la Rosalia la Rusalii, un dialog despre sacru şi profan, cu tradiţii din lumea satelor bănăţene
Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
Interviuri si reportaje 06 Ianuarie 2024, 11:31

Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor

5 ianuarie - postul Bobotezei. 6 ianuarie - Boboteaza (sau Botezul Domnului). 7 ianuarie - Sfântul Ioan Botezătorul. Cele...

Două obiceiuri uitate: Iordănitul femeilor și Iordăneala flăcăilor
Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”
Interviuri si reportaje 24 Iunie 2023, 23:52

Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”

La Salva, în Bistrița-Năsăud, există de câțiva ani un „așezământ” unic, dedicat portului tradițional – nu doar din Ardeal, ci...

Virginia Linul, meșter popular: „În România sunt 450 de zone și subzone etnografice și în fiecare se poartă un alt fel de costum”
„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Interviuri si reportaje 24 Februarie 2023, 20:20

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”

Vineri, 24 ianuarie, la ora 13:00 va avea loc lansarea catalogului Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea...

„Mărțișorul – simbol al primăverii și al renașterii”
Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
Interviuri si reportaje 14 Ianuarie 2023, 20:56

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile

Etnicii români din Ucraina sunt dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile, adoptată recent de Rada Supremă.

Etnicii români din Ucraina, dezamăgiţi de prevederile noii Legi privind minorităţile
„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Interviuri si reportaje 30 Decembrie 2022, 17:55

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”

La Comănești, se adună din nou cetele de urși, pe 30 decembrie, într-un festival-concurs cum altul nu există!

„La Comănești, îmblânzirea ursului reprezintă prosperitatea!”
Crăciun muscelean
Interviuri si reportaje 25 Decembrie 2022, 18:45

Crăciun muscelean

Bună dimineaţa la Moş Crăciun! Am bătut în poartă la tanti Tuţa Mazăre o dată cu fătucile care colindau… “Sub foiţa fagului,/...

Crăciun muscelean
Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun
Interviuri si reportaje 04 Decembrie 2022, 17:55

Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun

Iarna s-a lăsat “cum se cuvine” peste defileul Lăpuşului, ca şi peste întreg Maramureşul. Sunt ultimele zile ale Postului cel...

Socăcițele din Țara Lăpușului se pregătesc de Crăciun