Ce ar trebui să se mănânce de Sfântul Andrei?

Este numit Primul Chemat pentru că a fost primul dintre apostoli care l-a urmat pe Hristos. În calendarul popular, sărbătoarea este legată de succesiunea anotimpurilor, de aceea marchează începutul iernii. Potrivit credinţei populare, din 30 noiembrie, ziua începe să crească "cât creşte o cereală", iar soarele începe să se mişte "ca un pui în ou". Prin urmare, ziua Sfântului Andrei este considerată o sărbătoare a cerealelor - un simbol al fertilităţii, iar masa ar trebui să fie plină de produse cerealiere.
Obiceiul fierberii diverselor cereale - porumb, grâu, mazăre, linte, fasole şi tot ce se seamănă pe câmp - este legat de speranţa fertilităţii. Aceasta se face în speranţa că recoltele se vor umfla aşa cum boabele fierte se umflă, astfel încât anul să fie roditor şi bogat.
În unele regiuni ale ţării, unele leguminoase sunt împărţine oamenilor pentru sănătate şi prosperitate, iar în alte locuri nu se scoate mâncarea din casă, pentru a nu scoate fertilitatea din casă. Deoarece sărbătoarea cade în Postul Crăciunului, totul pe masă trebuie să fie de post. Se pune pe masă pâine şi feluri de mâncare din cereale şi leguminoase. Trebuie să existe preparate din fasole, linte, grâu, bulgur, porumb. Pâinea este frământată de stăpâna casei şi ruptă de cel mai în vârstă membru al familiei. Pe masă ar trebui să fie şi grâu fiert şi mei, asezonate cu zahăr şi scorţişoară. Porumbul fiert este, de asemenea, un element important, care poate fi asezonat cu unt sau sare. După cum spune tradiţia, ar trebui să păstraţi câteva boabe de porumb, care se dau animalelor dimineaţa.