Plăcintă dobrogeană (rețeta lui Radu Anton Roman)
Poate cea mai celebră plăcintă românească, „cocatura“ kir-ilor tomitani, dar și a oierilor ardeleni și aromâni din podisul Casimcei se plimbă prin toată țara, oprindu-se mai ales prin gări și bufetele piețelor, sau oriunde mai dă de țuică.
31 Iulie 2017, 13:25
Placinta dobrogeana e de neconceput fara iaurt rece, gros sa-l spargi cu picamerul. Si trebuie data mesei fierbinte, neaparat fierbinte, ca varful Pricopanului in zilele de iulie din Mezozoic si sanul domnisoarei Gulnaz (Trandafir delicat) in orice zi!
PACELE
Osmanlaii bizantinizati ne-au lasat, ca aluviune culturala - pe langa generosul concept al bolovanului filozofal bacsisciubucpesches - capitala in Baragan (unde, cand nu e seceta, viscol, cutremur, invazie sau ciuma, e inundatie), conceptiile despre viata ale filofanariotului Mihai Oroveanu (estetician care a facut rugby si, daca-l contrazici in privinta periodicizarii albastrului la Picasso, nu-si mai gaseste cuvintele, exprimandu-se cu mobilierul), caravanseraiul lui Manuc precum si o alta valoare demna de iubirea noastra: genunchii de vitel si de batal.
Dupa ce a fiert indelung, pana s-a „desciocalat“ de pe oase, carnea se pune in zeama ei sarata, dreasa cu ou si iaurt, presarata cu usturoi din belsug si acrita cu otet (e un fel de ciorba de burta fara burta).
Chiar si in Dobrogea, pacelele se dau la masa fierbinti, cu paine neagra, piparusi zvapaiati si tuica slaba, de Oltenia.
Ingrediente Plăcintă dobrogeană (rețeta lui Radu Anton Roman)
Aluat:
500 g faina
2-3 pahare apa calduta (cata primeste)
putina sare
untura, cata primeste
Umplutura:
Greco-ar’mana, la radacina: o bucata de telemea, cateva linguri de gris, 3-4 oua, marar, menta
