Ascultă Radio Antena Satelor Live

Tuslamaua și plăcinta dobrogeană – bucurii culinare între Dunăre și Mare (reţeta Kerei Caliţa)

Dobrogea este noua și vechea Românie culinară, totodată! Între epoca lui Mircea cel Bătrân, stăpân până la Marea Neagră, și cea a lui Carol I, care a alipit acest tărâm fabulos după Războiul cel Sfânt 1877, pe aici s-au perindat imperii, popoare și culturi gastronomic, care au adus belșug de mâncăruri noi.

04 Septembrie 2018, 17:21

Și-au lăsat urmele în cultura și bucătaria dobrogeană, atât neguțătorii Genovei cât și cei greci sau armeni, ultimii urmași ai Hoardei de Aur – tătarii nogai, însă și cuceritorii osmanlâi, iar, în Cadrilater, între Turtucaia și Balcic, bulgarii, lipovenii și găgăuzii reclădindu-și altarele arse în alte părți, dar mai ales toți vlahii sud-dunăreni, adică megleniții, fârșeroții, grămoștenii, moscopolenii și alți armâni.

Apoi, după ce inginerul Anghel Saligny a durat podul de fier de la Cernavodă, au venit și românii din toate provinciile istorice, începând cu mocanii ce-și mânau aici turmele mioritice cu mult înainte ca tractatele internaționale să consfințească dreptul legitim al Vechiului Regat asupra acestor pământuri. Toți, la un loc, acești oameni de credințe și neamuri diferite, dar uniți de bucuria vieții pe pământ, au gătit la același mare ceaun, îmbogățindu-l cu mirodeniile lor nepereche, și și-au vârât tăvile cu plăcinte în același cuptor încăpător, încins chiar de dogoarea istoriei.

Și, într-adevăr, despre plăcinta dobrogeană este vorba aici în primul și în primul rând! Datând din vremurile ancestrale cu reguli sănătoase ale transhumanței, această plăcintă are drept umplutură brânza de oaie, de obicei cea abia scoasă dintr-o saramură meșteșugită, iar foile de aluat sunt întinse cu îndemânare, până ce devin subțiri ca hârtia pentru papiroase.

Prima oară se fac foile de plăcintă din următorul amestec: făină, apă, ulei, oţet şi sare. Aluatul, trebuie să fie moale, dar nu foarte moale și se lasă deoparte în jur de o oră, se împarte în câteva boțuri şi se întind din ele foi subţiri cu sucitorul. Umplutura se ferchezuiește astfel: se bat ouă şi se amestecă cu brânza (cu o furculiţă) adăugându-se sare după gust. Fiecare foaie se unge cu ulei de floare şi pe jumătate din fiecare se pune câte o lingură de umplutură din loc în loc. Se acoperă cu cealaltă jumătate şi se strânge cu mâna, încreţindu-se foaia.

De altfel, acestui deliciu mocănesc i se mai spune, cu multă îndreptățire, și „plăcintă creață”! Într-o tavă unsă cu ulei se pun foile umplute una lângă alta şi se dau la cuptor la foc mediu timp de câteva minute. Între timp, iaurtul gras se amestecă cu patru-cinci ouă bătute bine, iar când foile sunt rumenite, se toarnă amestecul peste plăcintă. Se mai dă la cuptor preț de jumătate de ceas, la foc mic spre mijlociu, şi, apoi, poate fi înfulecată, având, bineînțeles camarad.

Dar tipice mai sunt şi cherdelele – plăcinte cu brânză, ceapă şi mărar, întâlnite mai ales pe grindurile Deltei Dunării. Se fac din aluat simplu de pâine (apă, sare, drojdie și făină, coca fiind dospită) și se ung pe deasupra cu ou bătut, folosind o pană de gâscă sălbatică.

Un fel de mâncare tipic macedonean, regăsit şi în Dobrogea, sunt piperchi tărgăsite, pregătite din ardei cu brânză, un fel de tocană deloc pretențioasă dar nemaipomenit de gustoasă.

Se iau 2 kg ardei gras, 1 kg roșii, 500 grame caș sau telemea de oaie. Ardeii sunt tăiați pe lung, prăjiți, rosiile se decojesc, adăugându-se în tigaie.

Se amestecă legumele și se lasă la foc pâlpâit până când se-nmoaie un pic ardeii și se presară brânza tăiată cuburi sau rasă. Mai lăsați 2-3 minute pe foc și apoi mâncarea-i numai bună de servit! Unele rețete conțin și trei ouă. Alții iau juma’ de kil de ardei gras și ardei kapia curățați, cepe mărișoare tăiate fin, telemea de oaie, câteva roșii mari, cărnoase, de grădină, ulei de floarea soarelui presat la rece. Se fierbe ceapa cu ulei și apă, molcom. Când ceapa este aproape gata, dustuită cum se cuvine, se pun ardeii, apoi, roșiile și brânza mărunțită. Se aduce la masă mâncarea călduță, neapărat în blid de lut ars.

Pentru tocana dobrogeană simplă, morcovii, țelina, ceapa și pătrunjelul verde se curăță, se spală și se toacă mărunt. Ardeii se curăță de cotoare și semințe, se spală și se taie fâșii înguste. După gust, poți scăpa printre ei și unul nițel iute, dar grijit de semințele cele înțepătoare!

Roșiile se spală, se opăresc, se decojesc și se taie felii. Morcovii, țelina și ceapa se înăbușă în ulei cu un pahar de apă. Se adaugă ardeiul gras, un pumn de orez și două pahare de supă fiartă. Când orezul s-a înmuiat, se adaugă roșiile, se pun sare de ocnă și piper proaspăt râșnit după gust și se dă la cuptor până ce se face o crustă subțire deasupra.

Citeste continuarea pe KERA CALITA

Judeţul Harghita, în cursa pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2027; juriul - încântat de vizita în regiune
Gastronomie 11 Octombrie 2024, 14:55

Judeţul Harghita, în cursa pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2027; juriul - încântat de vizita în regiune

Judeţul Harghita s-a înscris, de câteva luni, în cursa pentru a deveni Regiune Gastronomică Europeană în anul 2027, membrii...

Judeţul Harghita, în cursa pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană în 2027; juriul - încântat de vizita în regiune
Gorj: Cele mai bune sarmale şi piftii - analizate, măsurate şi degustate în cadrul unui festival gastronomic
Gastronomie 16 Septembrie 2024, 11:16

Gorj: Cele mai bune sarmale şi piftii - analizate, măsurate şi degustate în cadrul unui festival gastronomic

Cele mai bune sarmale şi piftii vor fi analizate, măsurate şi degustate în cadrul unui festival gastronomic dedicat acestor...

Gorj: Cele mai bune sarmale şi piftii - analizate, măsurate şi degustate în cadrul unui festival gastronomic
Descoperă tradiția și cultura la conferința națională a punctelor gastronomice locale din Tulcea
Gastronomie 04 Septembrie 2024, 13:18

Descoperă tradiția și cultura la conferința națională a punctelor gastronomice locale din Tulcea

În acest weekend, județul Tulcea devine centrul de atracție al gastronomiei tradiționale românești, găzduind a doua ediție a...

Descoperă tradiția și cultura la conferința națională a punctelor gastronomice locale din Tulcea
Unicul Festival European Bio revine în septembrie la Ibăneşti, Mureş
Gastronomie 29 August 2024, 17:59

Unicul Festival European Bio revine în septembrie la Ibăneşti, Mureş

Cea de-a doua ediţie a Festivalului European BIO şi al Tradiţiilor Locale, va avea loc între 6 şi 8 septembrie la Ibăneşti,...

Unicul Festival European Bio revine în septembrie la Ibăneşti, Mureş
BIO, ORGANIC, și ECO: ce înseamnă cu adevărat produsele ecologice?
Gastronomie 27 August 2024, 10:27

BIO, ORGANIC, și ECO: ce înseamnă cu adevărat produsele ecologice?

Într-o lume din ce în ce mai preocupată de sănătate și sustenabilitate, termenii „bio,” „organic,” și „ECO” devin din ce în...

BIO, ORGANIC, și ECO: ce înseamnă cu adevărat produsele ecologice?
Festivalul smochinelor de la Sviniţa la o nouă ediţie
Gastronomie 26 August 2024, 14:00

Festivalul smochinelor de la Sviniţa la o nouă ediţie

Primăria comunei Sviniţa din judeţul Mehedinţi organizează în zilele de 30 şi 31 august, dar şi pe 1 septembrie, adică la...

Festivalul smochinelor de la Sviniţa la o nouă ediţie
Maramureş: Una dintre cele mai apreciate expoziţii de flori revine în cadrul evenimentului Sărbătoarea Castanelor
Gastronomie 24 August 2024, 13:09

Maramureş: Una dintre cele mai apreciate expoziţii de flori revine în cadrul evenimentului Sărbătoarea Castanelor

'Expo-Flora Maramureş', unul dintre cele mai vechi evenimente din municipiul Baia Mare, cu o tradiţie de peste trei decenii,...

Maramureş: Una dintre cele mai apreciate expoziţii de flori revine în cadrul evenimentului Sărbătoarea Castanelor
Românii sunt europenii cu cele mai mari probleme în a-şi asigura o masă adecvată
Gastronomie 12 Iulie 2024, 12:54

Românii sunt europenii cu cele mai mari probleme în a-şi asigura o masă adecvată

Un european din zece (9,5% din populaţia Uniunii Europene) nu îşi permitea în 2023 o masă care să conţină carne, peşte sau...

Românii sunt europenii cu cele mai mari probleme în a-şi asigura o masă adecvată