Agricultura României între crize și oportunități. Fermierii cer o nouă viziune
La summitul Agri4Future, organizat la All3Center București, fermierii români cer Comisiei Europene o politică agricolă echitabilă și o strategie națională coerentă până în 2035.

Articol de Ramona Alexandrescu, 09 Octombrie 2025, 15:54
Bucureștiul a găzduit un eveniment de amploare pentru agricultura europeană-Agri4Future Summit, organizat la All3Center, unde s-au reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, ai Guvernului României și lideri ai organizațiilor fermierilor români.
Printre participanți s-au numărat Comisarul European pentru Agricultură, Christophe Hansen, Secretarul General al Farm Europe, Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor, Maria Grapini – vicepreședinte al Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor, precum și ministrul Agriculturii.
Discuțiile au vizat direcțiile viitoarei politici agricole comune și provocările fermierilor în contextul crizelor multiple din ultimii ani.
Evenimentul a fost organizat de Clubul Femeilor Române pentru Agricultură Performantă, o structură care a reușit, din nou, să aducă la aceeași masă decidenți, fermieri și reprezentanți ai mediului european.
Moderatorul conferinței, Ștefan Rancu, a transmis concluziile dezbaterilor și declarațiile celor prezenți în cadrul emisiunii Viața la țară, realizată de Tatiana Mircea.
Primul invitat, Dan Hurduc, membru în Consiliul Director al Clubului și vicepreședinte pentru regiunea de Est, a explicat că fermierii români sunt profund afectați de măsurile propuse la nivel european.
Dan Hurduc: „România este printre cele mai afectate țări de propunerile Comisiei Europene, care propune plafonare voluntară, degresivitate și acumularea fondurilor cu programul de coeziune. Toate aceste condiționalități înseamnă, de fapt, reducerea bugetului. România este printre cele mai afectate țări, mai ales după anii grei marcați de secetă și de efectele tranzitului cerealelor ucrainene”, a declarat Dan Hurduc.
Acesta a subliniat că, în lipsa unei industrii de procesare și a zootehniei dezvoltate, fermierii români nu au beneficiat de prețurile mici generate de surplusul de cereale din regiune.
„Pierderile pentru fermierii români au fost substanțiale. Comisia Europeană nu a ținut cont de faptul că România a fost printre cele mai impactate țări de fenomenul Ucraina”, a adăugat Hurduc.
Totodată, el a menționat că fermierii medii și mari, care asigură 75% din producția agroalimentară a României, riscă falimentul dacă propunerile actuale vor fi aplicate fără ajustări.
În opinia lui Hurduc, România are un specific aparte care nu poate fi copiat după modelele vestice.
„Modelul românesc de agricultură nu este replicabil. Autoritățile și europarlamentarii trebuie să susțină menținerea politicii actuale, până la aprobarea unui nou cadru, probabil în 2027–2028. Este esențial ca bugetul agricol să nu fie diminuat, iar fondurile să nu fie redistribuite fără o strategie clară.”
În continuarea conferinței, Ciprian Olteanu, președintele Clubului Fermierilor Români, a vorbit despre viziunea organizației pentru anul 2035.
Acesta a atras atenția că noua Politică Agricolă Comună, care va începe în 2028, ar putea aduce pierderi semnificative pentru fermierii performanți din România.
„Noua politică agricolă prezintă un real pericol pentru fermierii mari și mijlocii. Se vorbește despre subvenții mai mici, despre amestecarea fondurilor pentru dezvoltare rurală, despre riscul de a pierde finanțarea directă pentru investiții agricole. Agricultura românească are nevoie de investiții reale, nu doar de promisiuni”, a explicat Olteanu.
Liderul fermierilor consideră că România are nevoie de investiții în utilaje, tehnologie și infrastructură agricolă, nu doar în proiecte administrative.
„Avem nevoie de investiții în utilaje, nu în autostrăzi dintre ferme. Fermierii merg cu tractorul pe câmp, nu cu limuzina. Iar fără echipamente moderne și fără consultanță reală, nu putem vorbi despre competitivitate”, a spus Olteanu.
Participanții au subliniat că fermierii români au fost afectați de:
• secetă și schimbări climatice;
• creșterea prețurilor la inputuri;
• inflație și costuri de producție ridicate;
• efectele economice ale războiului din Ucraina;
• scăderea subvențiilor europene și birocrația excesivă.
„Agricultura noastră nu e profitabilă tocmai pentru că depinde de industriile altor țări. Fermierul român cumpără totul din afară îngrășăminte, utilaje, pesticide. Profitul pleacă peste graniță”, a explicat un reprezentant al fermierilor prezenți la summit.
Summitul Agri4Future va continua cu o sesiune dedicată competitivității lanțului alimentar și noilor modele de finanțare pentru agricultură.
Organizatorii anunță că scopul acestor discuții este de a oferi o viziune realistă pentru agricultura românească până în 2035, bazată pe colaborare între autorități, mediul privat și instituțiile europene.
Evenimentul de la All3Center a demonstrat că agricultura românească are voci puternice și parteneri implicați, dar și că este nevoie de coerență în politicile europene și naționale.