De la tastatură la agricultură: Povestea IT-istului care a lăsat codul pentru câmp
Agricultura începe să atragă tot mai mulți tineri dornici să construiască un viitor în mediul rural. Un exemplu este Iulian Mone, originar din comuna Izbiceni, județul Olt. Invitat în emisiunea Viața la țară, realizată de Alexandra Ruse, el a povestit cum a renunțat la o carieră de succes în industria IT pentru a reveni acasă și a duce mai departe munca începută de familia sa.
Articol de Ramona Alexandrescu, 12 Septembrie 2025, 10:56
Întoarcerea sa a fost determinată de un proiect cu fonduri europene pentru depozitarea cerealelor. Revenit în Izbiceni în vara lui 2024, Iulian a decis să investească energia și cunoștințele acumulate în agricultură, schimbând radical modul de lucru al familiei sale într-un singur an.
„Am crescut printre câmpuri, iar vacanțele le petreceam mereu acasă, implicându-mă în fermă. Deși nu credeam că mă voi întoarce atât de devreme, proiectul european și perioada de secetă ne-au pus în fața unei decizii importante. Am considerat că e momentul să fac schimbarea”, a explicat tânărul fermier.
Deși inițial familia își propusese să dezvolte un depozit de cereale, Iulian a ales să direcționeze resursele către ceea ce considera a fi prioritatea absolută: irigațiile.
„Dacă nu putem produce, nu are sens să depozităm. Lipsa apei e cea mai mare problemă a agriculturii de azi. De aceea, am investit în sisteme de irigații. Într-un an am reușit să acoperim aproape jumătate din suprafața cultivată, iar în următorii ani vreau să ajungem la peste 80%”, a spus el.
Pe lângă apă, provocările pe care le vede tânărul fermier sunt legate de retehnologizarea agriculturii, costurile energetice ridicate și birocrația excesivă. Experiența sa în IT i-a permis să digitalizeze procesele din fermă, câștigând astfel timp și eficiență.
„Cred că România are nevoie de o schimbare de mentalitate. Agricultura trebuie privită pe termen lung, cu planuri clare și investiții etapizate. Dacă reușim să stabilizăm producția, vom putea reveni și la proiecte precum depozitarea sau procesarea cerealelor”, a adăugat Iulian.
Povestea sa este dovada că agricultura românească poate renaște prin implicarea tinerilor bine pregătiți, capabili să aducă inovație și viziune.
