Dezvoltarea regiunilor montane din România, între depopulare și speranța reîntoarcerii românilor acasă

Euro-Montana, o asociație europeană multisectorială care sprijină cooperarea și dezvoltarea comunităților montane, promovează o nouă viziune asupra acestui spațiu, considerând că zonele de munte au nevoie de o abordare integrată, care să le ajute să devină prospere și să contracareze fenomenul de depopulare.

Rey a explicat că în cadrul recentei Convenții Europene a Regiunilor Montane, desfășurată în Catalonia între 15 și 18 octombrie, s-a emis o declarație finală ce va fi prezentată public pe 11 decembrie, Ziua Internațională a Muntelui.

Această declarație marchează un moment important în redefinirea abordării față de munți, zone considerate până de curând doar din perspectiva agricolă.

Rey subliniază însă că agricultura, deși esențială, nu este suficientă pentru a dezvolta aceste teritorii, care au nevoie de o strategie amplă, ce integrează aspecte precum infrastructura, turismul, protecția mediului, conectivitatea digitală și accesul la servicii publice de bază.

Această viziune integrată are la bază ideea că zonele montane necesită mai mult decât simple subvenții agricole. Ele au nevoie de o atenție sporită și de investiții în diverse domenii, pentru a deveni atractive din punct de vedere economic și rezidențial.

Dezvoltarea montană nu se poate realiza fără sprijinul autorităților și fără o strategie națională coerentă, consideră vicepreședintele Euro-Montana, care subliniază că această abordare trebuie aplicată de urgență și în România.

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă regiunile montane din România este depopularea masivă, un fenomen alarmant care afectează în special Carpații românești.

Locuitorii, în special tinerii, aleg să părăsească aceste zone în căutarea unor oportunități mai bune de trai și a unui nivel de trai mai ridicat în orașe sau în afara țării.

Acest exod demografic amenință viitorul regiunilor montane, iar autoritățile au fost până acum incapabile să implementeze o strategie eficientă de menținere și atragere a populației.

Radu-Adrian Rey a subliniat că, fără o strategie de dezvoltare integrată, comunitățile montane riscă să devină pustii. Vicepreședintele Euro-Montana a subliniat importanța unei strategii naționale pentru zonele montane, subliniind că România a întârziat adoptarea acesteia.

Proiectul acestei strategii, elaborat împreună cu Banca Mondială, a trecut prin consultări publice, dar a fost modificat semnificativ, fiind eliminate capitole esențiale de metodologie și finanțare.

Un exemplu relevant privind obstacolele birocratice este amânarea accesării unor fonduri europene vitale pentru dezvoltarea montană.

În lipsa unei strategii oficiale aprobate, România a ratat oportunitatea de a folosi o parte din împrumutul de 500 de milioane de euro contractat de la Banca Mondială.

Acești bani ar fi putut fi investiți în infrastructura și dezvoltarea regiunilor montane, dar blocajele administrative și lipsa unei strategii clare au împiedicat utilizarea lor în acest scop.

Rey a atras atenția că acest gen de întârzieri nu fac decât să crească decalajul de dezvoltare între zonele montane din România și cele din alte state europene.

În ciuda provocărilor, există un fenomen încurajator: mulți români aleg să revină în țară, iar unele firme și-au redeschis filiale în România, inclusiv în regiunile montane.

Rey a observat că pandemia de COVID-19 a contribuit la acest trend, mulți oameni adoptând munca de la distanță și revenind în locurile natale.

Acest fenomen a deschis perspective noi pentru zonele rurale și montane, dar menținerea acestui trend depinde de condițiile pe care le oferă aceste comunități.

Vicepreședintele Euro-Montana a explicat că, pentru a atrage și păstra locuitorii în aceste regiuni, este esențial să fie create condiții moderne de trai, adecvate secolului XXI.

Zonele montane au nevoie de drumuri de acces bine întreținute, internet de mare viteză, servicii medicale și educaționale accesibile și de o infrastructură de bază care să permită o viață decentă.

În lipsa acestor condiții, mulți dintre cei care se întorc sau cei care ar dori să locuiască la munte nu vor găsi atrăgătoare aceste regiuni și ar putea decide să plece din nou.

Rey avertizează că regiunile montane din România, care reprezintă aproximativ 38% din teritoriul țării și adăpostesc circa 20% din populație, nu pot fi neglijate.

Importanța acestor regiuni este atât economică, cât și culturală, iar pierderea populației nu înseamnă doar o pierdere demografică, ci și o pierdere a tradițiilor și a biodiversității locale.

Odată ce populația părăsește aceste locuri, este extrem de dificil să fie adusă înapoi.

Iar atragerea unor noi locuitori este, de asemenea, dificilă, dat fiind că locuitorii din zonele urbane și din alte țări ar putea găsi condițiile de viață de la munte prea dificile, în lipsa unei infrastructuri moderne.

Pentru a evita un viitor în care zonele montane devin pustii, Rey consideră că este esențial ca autoritățile să adopte politici publice clare și să prioritizeze investițiile în aceste regiuni.

În lipsa unei infrastructuri de bază și a unei strategii de dezvoltare coerente, regiunile montane din România riscă să rămână izolate și neatractive, cu efecte negative asupra întregii economii naționale.

Viitorul regiunilor montane din România depinde de adoptarea unei abordări integrate, care să cuprindă nu doar agricultură, ci și infrastructură, conectivitate, servicii sociale și protecția mediului.

Euro-Montana și Radu-Adrian Rey militează pentru o schimbare de viziune, care să aducă regiunile montane din România la nivelul de dezvoltare și sustenabilitate întâlnit în alte zone montane din Europa.

Reîntoarcerea românilor în țară oferă o oportunitate unică, dar aceasta poate fi fructificată doar dacă autoritățile acționează prompt pentru a crea condiții moderne de trai.

În lipsa unor politici coerente și a unor investiții adecvate, regiunile montane riscă să rămână pe marginea dezvoltării economice și să piardă treptat nu doar locuitori, ci și potențialul de a contribui la bunăstarea României.