Grupurile de acțiune locală, motor al dezvoltării satului românesc
Grupurile de acțiune locală (GAL) reprezintă una dintre cele mai importante soluții pentru dezvoltarea comunităților rurale din România. Formate ca parteneriate public–private, aceste structuri oferă consultanță și finanțare pentru inițiative locale, sprijinind atât tinerii fermieri, cât și micile afaceri non-agricole.
Articol de Petruț Mazilu, 18 August 2025, 14:25
Deși interesul pentru accesarea fondurilor prin GAL este în continuă creștere, bugetele disponibile nu reușesc să acopere toate solicitările.
Cele 240 de grupuri existente în România gestionează împreună aproximativ 500 de milioane de euro, însă, împărțite la nivel local, resursele sunt insuficiente.
„Un GAL are, în medie, 10–15 localități arondate și dispune de circa două milioane de euro pentru o strategie locală. Din acești bani trebuie sprijinite proiecte agricole, non-agricole, sociale și de infrastructură. Este evident că fondurile sunt prea mici raportat la nevoile din mediul rural”, a explicat Alexandru Potor, președintele Federației Naționale a GAL-urilor, invitatul realizatoarei Alexandra Vuță în emisiunea Viața la țară.
Conceptul GAL a fost introdus în România după aderarea la Uniunea Europeană. Primele structuri de acest fel au apărut în 2011, iar astăzi acoperă aproape 97% din teritoriul național.
Principiul de funcționare este simplu: fiecare GAL elaborează o strategie locală, stabilind direcțiile de finanțare în funcție de specificul zonei. Într-o zonă de câmpie pot fi prioritizate legumicultura și asocierea fermierilor, în timp ce în zonele de munte accentul se pune pe zootehnie și turism rural.
„Această flexibilitate este esențială, pentru că România are o mare diversitate de relief și activități economice. Criteriile de eligibilitate se stabilesc local și sunt adaptate realităților din teren”, a subliniat Alexandru Potor.
GAL-urile au reușit să finanțeze sute de mici afaceri care, altfel, nu ar fi avut acces la fonduri europene: ferme de familie și cooperative, servicii non-agricole precum vulcanizări, frizerii sau ateliere de reparații, proiecte de procesare locală (gemuri, sucuri, produse din carne), servicii sociale (centre de zi pentru copii, after-school-uri) și investiții în infrastructura comunitară (parcuri, terenuri de sport).
Majoritatea proiectelor sunt de dimensiuni mici și mijlocii, cu finanțări între 15.000 și 100.000 de euro, pentru a putea sprijini cât mai mulți beneficiari.
Presiunea asupra GAL-urilor este tot mai mare, mai ales după ce o parte din finanțările non-agricole gestionate anterior de Ministerul Agriculturii au fost transferate exclusiv către aceste structuri. Astfel, responsabilitatea GAL-urilor a crescut, fără ca alocările bugetare să fie suplimentate.
Pe lângă finanțările actuale, GAL-urile au început să gestioneze și proiecte sociale, multe dintre ele dedicate copiilor din familii vulnerabile sau celor cu părinți plecați la muncă în străinătate.
„GAL-urile reprezintă o rețea de dezvoltare care a demonstrat că poate aduce fondurile europene aproape de oameni. Fără ele, multe comunități rurale nu ar fi avut acces la finanțare. Avem însă nevoie de mai multe resurse pentru a nu rata șansa reală de modernizare a satului românesc”, a conchis Alexandru Potor.
Grupurile de acțiune locală și-au dovedit eficiența în sprijinirea dezvoltării rurale. Ele aduc fondurile europene la firul ierbii, oferind o șansă micilor fermieri, tinerilor și antreprenorilor locali.
Provocarea majoră rămâne finanțarea insuficientă, într-un moment în care cererea de sprijin este mai mare ca oricând.
