Jidvei, o nouă denumire de origine protejată, o recunoaștere a valorii vinurilor românești
Vinurile românești continuă să câștige apreciere la nivel european, iar recent, Comisia Europeană a aprobat înregistrarea denumirii de origine protejată (DOP) „Jidvei”. Această recunoaștere certifică unicitatea și calitatea vinurilor produse în inima Transilvaniei, pe Valea Târnavei Mici.
Articol de Ramona Alexandrescu, 29 Ianuarie 2025, 13:20
În cadrul emisiunii „Viața la țară”, realizată de Tatiana Mircea, consilierul de promovare la Oficiul Național al Viei și Produselor Viticole Diana Pavelescu, a explicat importanța acestei certificări și ce înseamnă ea pentru producătorii locali.
Jidvei este una dintre cele mai renumite zone viticole din România, având o istorie îndelungată în producția de vinuri de calitate.
Așezată pe Valea Târnavei Mici, această regiune beneficiază de un terroir deosebit, care favorizează în special soiurile albe. „Vinurile Jidvei sunt foarte diverse, incluzând vinuri liniștite, spumante și petiante,” a explicat Diana Pavelescu.
Deși tradițional, zona era cunoscută mai ales pentru vinurile albe, în ultimii ani, schimbările climatice au favorizat și dezvoltarea vinurilor roșii.
„Acum, datorită încălzirii globale, soiurile roșii se dezvoltă mult mai bine decât acum 20 de ani,” a precizat experta.
Această recunoaștere europeană adaugă valoare vinurilor Jidvei și le oferă o protecție suplimentară pe piață, certificând autenticitatea lor.
România are acum 33 de denumiri de origine protejată pentru vinuri, alături de 12 indicații geografice, consolidându-și poziția pe harta viticolă a Europei.
Această certificare poziționează vinurile Jidvei alături de produse tradiționale românești deja recunoscute la nivel european, precum Salamul de Sibiu, Magiunul de Topoloveni sau Telemeaua de Ibănești.
Chiar dacă vinurile românești sunt apreciate la nivel internațional, exporturile rămân reduse, situându-se la doar 5% din producție.
În pofida numeroaselor medalii obținute la competiții prestigioase precum Concours Mondial de Bruxelles, Mundus Vini sau Berliner Wein Trophy, vinurile românești nu sunt încă suficient de bine cunoscute pe piețele externe.
„Ca să creștem exporturile, este esențial ca soiurile românești să fie mai bine promovate. Când un consumator internațional va recunoaște și căuta Feteasca Neagră, Feteasca Regală sau Grasa de Cotnari, atunci vom avea un avantaj competitiv real,” a explicat Diana Pavelescu.
O altă provocare pentru industrie este schimbarea tendințelor de consum. La nivel global, cererea pentru vinuri cu un conținut redus de alcool sau chiar fără alcool este în creștere, ceea ce poate influența negativ producția tradițională de vinuri.
Cu toate acestea, în România, prețurile pentru vinurile de calitate rămân ridicate, semn că există o categorie de consumatori care apreciază produsele premium.
„Viața e prea scurtă ca să bei vin prost,” a concluzionat Diana Pavelescu, încurajând consumatorii să aleagă vinurile din soiuri românești și să susțină producătorii locali.
