Semințele viitorului: patrimoniul vegetal românesc, în pericol
România pierde zilnic din zestrea sa agricolă. Într-un context tot mai dificil pentru cercetarea agricolă românească, stațiunile de cercetare se confruntă cu subfinanțare cronică, iar reorganizările recente nu fac decât să adâncească problemele. În acest peisaj, semințele cea mai importantă resursă a umanității riscă să fie neglijate și pierdute definitiv.
Articol de Ramona Alexandrescu, 14 Iunie 2025, 15:35
Invitat recent în cadrul emisiunii Viața la Țară, realizată de Violeta Anghel, cercetătorul Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene de la Buzău, a lansat un apel ferm pentru salvarea patrimoniului vegetal românesc.
„România are astăzi o singură bancă de gene funcțională, la Buzău, și ne chinuim să o menținem. Dacă ne uităm în Europa, Spania are 33 de bănci de resurse genetice. Noi funcționăm cu un proiect izolat, slab finanțat și fără personal specializat”, a explicat Vînătoru.
Acesta subliniază nevoia stringentă a unei legi naționale care să reglementeze conservarea resurselor genetice. „Avem nevoie de o rețea de bănci pe domenii, construite și operate după standardele FAO și ale altor organisme internaționale. Doar așa putem garanta păstrarea acestor resurse pentru generațiile viitoare”, a punctat cercetătorul.
România, absentă din banca mondială de semințe
În timp ce banca globală de semințe din Norvegia – cunoscută ca „seiful Apocalipsei” se redeschide pentru noi depuneri, România nu poate trimite mostre. Motivul? Lipsa infrastructurii și a documentației conforme.
„Am fost întrebat de Ministerul Agriculturii și de ambasada României dacă putem trimite resurse genetice. Din păcate, nu suntem pregătiți. Nu este suficient să ambalezi semințele și să le expediezi. Acestea trebuie amprentate genetic, documentate științific și protejate printr-un protocol internațional. Vorbim despre un tezaur național”, a afirmat Vînătoru.
După 1990, România a pierdut peste 2600 de soiuri tradiționale de legume, potrivit unei inventarieri recente. Multe dintre acestea au fost înregistrate în alte țări.
„Am identificat în bănci de gene din SUA și Germania resurse românești. Le-am cerut înapoi, dar nu toate ne-au fost trimise în forma originală. Unele aveau caracteristici modificate”, spune directorul băncii de la Buzău.
Un exemplu trist este ceapa aurie de Buzău. „A fost recuperată din Statele Unite după un an de demersuri și birocrație. Am primit acordul să folosim 50 de semințe în scopuri de cercetare, dar este dureros să cerem permisiunea pentru a folosi un soi care ne aparține.”
O altă problemă gravă o reprezintă invazia soiurilor de import. „Nu doar că pierdem soiurile noastre, dar importăm masiv. Semințele străine sunt scumpe și adesea vin cu boli și dăunători periculoși. Acest lucru poate duce la adevărate dezastre agricole. Vorbim despre un risc de bioterorism agricol, real și dovedit”, a avertizat cercetătorul.
Costel Vînătoru atrage atenția că în loc să fim exportatori de material genetic valoros, așa cum eram odinioară, România a devenit dependentă de importuri costisitoare, cu implicații economice majore.
„Dacă ar calcula cineva valoarea importurilor de semințe, ar vedea că echivalează cu o parte importantă din deficitul bugetar. Am putea produce în țară, am putea chiar exporta, dacă am proteja ce avem”, a conchis el în cadrul emisiunii Viața la țară.
