Dieta în bolile vezicii biliare

Iată ce trebuie să știm, pentru a asigura o activitate normală a vezicii biliare.

Alimente interzise

Mai întâi, dacă avem simptomele descrise mai sus și am identificat bila ca fiind „vinovata”, trebuie să scoatem din alimentația zilnică o serie de alimente.

1. Pe primul loc în lista alimentelor interzise se află grăsimile animale. Carnea grasă prăjită trebuie evitată pe cât posibil în cazul în care aveţi o bilă leneşă sau spastică.

2. Salamurile, cârnaţii, afumăturile sunt de asemenea periculoase pentru vezica biliară şi ficat.

3. Margarinele, produsele de patiserie şi cofetărie, snacksurile, chipsurile, băuturile de tip cola, cele care au un conţinut mare de zahăr au acelaşi efect nociv.

4. Seminţele prăjite şi sărate nu sunt deloc indicate în cazul în care suferim de o afecţiune a vezicii biliare. Putem mânca nuci, fiindcă scad colesterolul şi au multe alte beneficii pentru sănătate, dar nu mai mult de 5-10 miezuri. Aceeaşi regulă este valabilă şi în cazul migdalelor

5. Condimentele tari, cum sunt piperul sau ardeiul, sunt de evitat.

6. Brânzeturile de tip caşcaval, telemea, Camembert, Roquefort trebuie înlocuite cu brânza slabă de vaci şi urdă.

7. Alcoolul este strict interzis în afecţiunile hepatobiliare. Nu doar tăriile, ci şi vinul sau berea sunt nocive pentru ficat şi colecist. Ele conţin sulfiţi, substanţe care distrug celulele ficatului şi neuronii, îngreunează absorbţia vitaminelor şi nu permit metabolizarea alcoolului şi glucidelor. Cu atât mai periculoasă este combinaţia alcool-grăsimi, care poate declanşa dureroasele crize biliare sau pancreatitele, inflamaţia pancreasului.

Alimente recomandate

Iată și o listă cu câteva alimente cu efect benefic, atât în prevenţia problemelor biliare, cât şi ca adjuvant în tratamentul acestora.

1. Andivele au acest efect benefic dacă sunt consumate crude, în salate (cu ulei de măsline extravirgin) sau înăbuşite. Andivele sunt de fapt mugurii unei varietăţi de cicoare, plantă renumită pentru proprietăţile ei coleretice, colecistokinetice şi colagoce.

2. Anghinarea are de asemenea efect protector asupra colecistului. Ea se poate consuma crudă sau sub formă de ceai.

3. Persoanelor care suferă de diferite afecţiuni ale bilei le sunt recomandate și: păpădia (crudă, preparată ca salată, sau rădăcinile uscate, preparate ca ceai)

4. Un rol benefic joacă și salat de rucola, crudă, mâncată la toate cele trei mese principale ale zilei.

5 Peştele este pe placul vezicii biliare doar dacă nu se prăjeşte. Se poate prepara la grătar, înăbuşit sau la pergament. Este de preferat peştele slab, şi nu cel gras.

Andivele, cicoarea, anghinarea, păpădia, rucola ajută la drenarea bilei, la prevenirea apariţiei nisipului şi a pietrelor. În acelaşi timp, ele contribuie la scăderea colesterolului şi sunt hepatoprotectoare.

Cum testezi toleranța la anumite alimente?

Un alt lucru de care trebuie ținut seama este toleranța la anumite fructe sau legume, care poate fi diferită de la o persoană la alta. Testul toleranței se face astfel: se mănâncă, la una dintre mese, un singur fruct sau o singură legumă, în ce cantitate dorim. Se observă apoi reacția organismului, în funcție de tipul de bilă pe care îl avem - leneșă sau spastică.

Castraveţii şi roşiile sunt în general nerecomandate, în vreme ce prunele, căpşunile de sezon, cireşele, pepenele roşu sunt de obicei uşor tolerate, mai ales de către cei care au o bilă leneşă. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul cafelei. Nu toate persoanele au o reacţie neplăcută la cafea, însă precauţia este necesară. Ouăle şi untul trebuie de asemenea testate.

Programul de masă

Un regim curativ pentru afecțiunile hepatobiliare presupune și un orar fix al meselor. Pentru afecţiunile vezicii biliare trebuie să respectaţi un orar fix al meselor. Sunt recomandate 5 mese pe zi, iar ultima masă trebuie luată cu 3-4 ore înainte de culcare, pentru ca digestia să se desfăşoare în condiţii optime. Alegeţi pentru cină doar alimente uşoare, cum sunt legumele şi fructele. Înainte de culcare, beţi un ceai de păpădie sau cicoare, pentru a relaxa bila şi ficatul.

Acest orar trebuie respectat cu atât mai mult de către persoanele care au suferit o colecistectomie (extirparea vezicii biliare).

Colesterolul mărit, implicat în apariția pietrelor biliare

Colesterolul este implicat în apariţia litiazei (nisip) şi a calculozei (pietre) biliare. Ficatul şi vezica biliară formează un sistem-cheie în menţinerea normală a colesterolului în organism. Ficatul fabrică din colesterol acizii biliari (sau sărurile biliare), care apoi sunt depozitaţi în vezica biliară. Aceşti acizi biliari sunt absolut necesari pentru metabolizarea grăsimilor.

În absenţa acizilor biliari nu este posibilă absorbţia grăsimilor. Când în bilă există o cantitate prea mare de colesterol sau când funcţia vezicii biliare este alterată (bila leneşă, de exemplu), lichidul biliar se cristalizează şi formează litiaza sau calculii biliari. Prin urmare, alimentele bogate în colesterol nu sunt pe placul bilei.