La 5 km de Vulcanii Noroioși, 200 de capre pasc o vegetație neobișnuită pentru ele, dar obișnuită pentru solurile sulfuroase și sărăturoase din zonă. Cătina, Gherghina, sunt numai câteva plante specifice solurilor din zonă, știut fiind faptul că pe astfel de sol, nu orice plantă se adaptează. Toate sunt considerate plante medicinale, la fel ca și laptele obținut de stăpânul turmei de animale. Laptele este puțin mai sărat, brânza la fel, așa că ambele au alt gust. Laurențiu Militaru are 38 de ani și doar de 3 ani se ocupă de creșterea caprelor metisate din rasele românești cu cele elvețiano-franceze Saanen. Tânărul spune că nu și-a lăudat niciodată brânza medicinala pe care o face, dar nici lipsă de clienți n-a dus niciodată. Vin cumpărători din București, Brașov, și evident, Buzău, și se înscriu pe lista de așteptare pentru o brânză din zona Vulcanilor Noroioși. Laptele caprelor sale este atât de bun, încât unii clienti prefera să consume brânză la fiecare masă, în locul pâinii.

“Piața de desfacere mi-am făcut-o singur. Am clienți care zilnic, sau la două zile vin la stâna. Și să recunoaștem, românii nu prea erau obișnuiți cu brânza de capră! De câțiva ani a intrat în obiceiul nostru alimentar! În 3 ani am reușit să-mi fac o turmă de 200 de capre. Am încercat să aduc masculi din Franța și Austria pentru a îmbunătăți performanțele caprelor noastre. M-a interest, normal, să cresc cantitatea de lapte. La rasa fraceza lactația este mult mai mare. Carpatina are o perioadă de lactație de 6-7 luni, pe când caprele Saanen sunt unele care nici nu se înțărca până fată. Sunt mulțumit, clienții care au venit și au gustat brânza au rămas fideli. N-am lăudat brânza nimănui, oamenii au spus mai departe. Și chiar am avut probleme cu vânzarea. Anul asta chiar am refuzat clienti, iar prețul la mine este rezonabil: 20-22 de lei kg de brânză de capră.”€œ

Cea mai bună perioadă a anului este luna august când se coc fructele de cătină, iar laptele este cel mai bun. Cătina este un arbust fructifer care conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele.

Sursa: Cristina Moise, correspondent Radio Antena Satelor