Materialul pomicol în România: Investiții majore și provocări pentru fermieri

În cadrul emisiunii Viața la țară, Mihai Coman, directorul Institutului Pomicol Mărăcineni, a fost invitatul realizatoarei Alexandra Vuță și a explicat traseul acestui material, de la obținere până la valorificare, și importanța parteneriatului dintre sectorul public și cel privat.

În ultimii ani, România a beneficiat de fonduri semnificative pentru dezvoltarea plantațiilor pomicole.

„Între 2014 și 2020, investițiile au ajuns la aproape 400 de milioane de euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Ulterior, între 2023 și 2027, alte 200 de milioane de euro sunt alocate pentru noi plantații”, a explicat Mihai Coman.

Costurile pentru înființarea unei plantații pomicole variază considerabil în funcție de specie și densitate, putând ajunge și la 100.000 de euro pe hectar.

Astfel, fermierii trebuie să fie atenți la calitatea materialului de plantare, care trebuie să îndeplinească standarde stricte de autenticitate și sănătate.

Pentru a asigura un material de calitate, Institutul Pomicol Mărăcineni și alte cinci stațiuni de cercetare-dezvoltare mențin plantațiile-mamă, de unde sunt selectați altoii și portaltoii necesari pentru înmulțirea speciilor pomicole.

„Aceste componente sunt transmise pepinierelor private din România, unde, sub supravegherea inspectoratelor teritoriale, sunt dezvoltate pomii care vor ajunge în plantațiile fermierilor”, a precizat Coman.

Deși și instituțiile publice produc o cantitate limitată de pomi, rolul lor principal rămâne cel de verificare a sănătății și autenticității materialului pomicol.

„Laboratoarele noastre emit diagnostice virale și atestă sănătatea materialului de plantare”, a explicat directorul institutului.

Deși România produce din ce în ce mai mult material pomicol, mulți fermieri sunt nevoiți să achiziționeze material din străinătate, unde prețurile sunt mai ridicate. „Pepinierele au nevoie de aproximativ doi ani pentru a produce pomi, iar dacă nu au comenzile asigurate din timp, sunt forțate să importe material de înmulțire din alte țări”, a subliniat Mihai Coman.

Institutul Pomicol Mărăcineni este deținătorul nucleului de bază pentru materialul pomicol din România.

„Aceste plante sunt produse aici, dar testate în Italia, Olanda și România, pentru a asigura calitatea și sănătatea lor”, a explicat specialistul.

În ultimii ani, pomicultura a evoluat rapid, iar fermierii sunt interesați de soiuri noi și tehnologii avansate. „Acum se lucrează cu densități mari, de până la 3.000-4.000 de pomi la hectar, ceea ce necesită portaltoi de dimensiuni reduse și tehnologie avansată”, a explicat Mihai Coman.

O altă tendință este utilizarea materialului pomicol obținut prin înmulțire in vitro, o metodă mai costisitoare, dar care asigură material 100% sănătos și autentic.

În ciuda provocărilor, pomicultura românească este pe un trend ascendent. „În prezent, mai mult de jumătate din materialul de plantare pentru alun și afin este produs în România, ceea ce este un progres important”, a subliniat Mihai Coman.

Specialiștii atrag atenția asupra necesității de testare a soiurilor străine înainte de a fi introduse în România. „Clima noastră este diferită față de Spania sau Portugalia.

Unele soiuri de căpșuni sau zmeur pot suferi daune semnificative din cauza temperaturilor scăzute din februarie”, a avertizat directorul institutului.

În concluzie, colaborarea dintre cercetare și fermieri este esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a pomiculturii. „Suntem obligați să avem întâlniri periodice cu fermierii și să le oferim cele mai bune soluții”, a încheiat Mihai Coman.