Câinii detectează cancerul

Celulele canceroase au miros?
Pe lângă detectarea persoanelor dispărute, a drogurilor, a scurgerilor de gaze, a cutremurelor etc., mirosul câinilor poate detecta și anumite boli, inclusiv cancerele. Cu alte cuvinte, sistemul olfactiv canin ar fi capabil să diferențieze celulele tumorale de celulele sănătoase.
Totul a început cu oamenii care au raportat cum lătra câinele lor când miroseau o zonă care mai târziu s-a dovedit a fi canceroasă. Mai mulți pacienți au depus mărturie. Tumorile chiar au un miros și este acest miros specific tipului de cancer și/sau locației acestuia?
Au fost efectuate mai multe studii care arată că un câine poate detecta cancerul de sân, piele, prostată, plămân, ovarian sau colorectal. Dar a priori compușii eliberați nu ar fi specifici fiecărui tip de tumoră.
Câini dresați să recunoască celulele tumorale
De exemplu, câinii au fost dresați să adulmece mostre de respirație de la persoane cu tumori pulmonare. Au fost apoi plasați în mijlocul unui grup de bărbați și femei, amestecând oameni bolnavi și sănătoși. Câinii au detectat cu o rată de acuratețe de 99% subiecți cu cancer pulmonar. Același experiment a fost repetat pentru cancerul de sân, cu o rată de succes de 95%. Câinii au reușit chiar să detecteze o femeie care era în remisie a cancerului de sân, dar la care a fost detectată o recidivă 18 luni mai târziu folosind imagistica RMN convențională.
Persoanele cu cancer ar elibera molecule volatile recunoscute după mirosul câinilor
De atunci, experimente similare au fost efectuate prin cainii să adulmece celulele tumorale prelevate de la pacienți în timpul unei biopsii și apoi cultivate. Au fost identificate persoane cu cancer ovarian. În ceea ce privește cancerul colorectal, un ciobănesc belgian instruit a fost capabil să recunoască 30 de probe de urină din 33. Sau un Labrador retriever a fost capabil să recunoască mostre de aer inhalat și scaun de la pacienții cu cancer colorectal cu o fiabilitate similară sau chiar mai bună decât o colonoscopie.

Câinele, un nou instrument pentru diagnosticarea precoce a cancerului?
În concluzie, toate aceste experimente arată că există un miros de cancer. Substanțele chimice specifice cancerului sunt eliberate și circulă în tot corpul. Așa poate fi detectată prezența lor în urină, scaun, respirație sau pe piele.
Provocarea astăzi este de a identifica cu precizie acești compuși, care ar putea fi foarte utili ca markeri timpurii ai cancerului. Într-adevăr, chiar și astăzi multe cancere sunt depistate prea târziu pentru că se dezvoltă în tăcere de mulți ani, fără simptome de avertizare, sau pentru că nu avem un test de diagnostic specific. Este cazul, de exemplu, al cancerului ovarian, pentru care rata mortalității este ridicată deoarece este dificil de depistat într-un stadiu incipient. De asemenea, ar trebui să menționăm și problema cancerului de prostată, al cărui test actual (test PSA) dă adesea o rată ridicată de fals pozitive care conduc la intervenții și tratamente inutile.
Deoarece un câine nu este întotdeauna în apropiere (cu atât mai puțin în spitale) și semnalele nu sunt întotdeauna detectate de oameni, cercetătorii încearcă să dezvolte un „nas electronic” format din miliarde de senzori și care ar avea aceeași precizie ca și cel al câinelui.