Cozile de cireşe – cele mai eficiente diuretice naturale
Lăsate cumva în umbră de către cireşe, cu roşul strălucitor şi prospeţimea lor inconfundabilă, codiţele prin care aceste fructe se hrănesc sunt prea rar luate în seamă.
17 Septembrie 2015, 04:31
Şi totuşi, creşterea rapidă a cireşelor, culoarea şi gustul lor, totul se datorează acestor tije mici şi verzi, extrem de eficiente în terapie, şi pe care, în mod surprinzător, puţine tradiţii populare de vindecare din lume le recunosc. Iar din acest punct de vedere, medicina populară românească este, din nou, foarte bine “documentată”, devansând cu multe veacuri cercetările ştiinţifice sofisticate ale zilelor noastre.
Carte de vizită
Deşi se vorbeşte doar despre “cozile de cireşe”, în realitate, se folosesc pedunculii de la două specii: cireşul (Cerasus avium) şi vişinul (Cerasus vulgaris), ambele conţinând aceleaşi principii active. Secretul acestor pedunculi este că prin ei se tranzitează toată seva care hrăneşte fructele în procesul lor de creştere şi de coacere, fiind un veritabil cordon ombilical pentru delicioasele cireşe şi vişine, care serveşte, între altele, şi drept pavăză de sănătate pentru fructe.
De pildă, în aceste codiţe găsim săruri de potasiu care ajută la regularizarea ritmului cardiac, dar au şi efect de stimulare a rinichilor. Apoi, flavonoidele pe care această parte a plantei le conţin stimulează suplimentar activitatea rinichilor şi, în plus, reduc inflamaţia, combat alergiile şi previn bolile cardiace. În fine, pigmenţii din cozile de cireşe şi de vişine sunt un foarte puternic antioxidant şi întineritor, ajutând la prevenirea şi tratarea bolilor articulare, stimulând imunitatea.
Recoltare şi conservare
Imediat după recoltarea fructelor, cozile de cireşe şi vişine se spală bine, apoi se lasă să se scurgă şi se întind în strat foarte subţire, fără să se suprapună, la soare, ferite de orice precipitaţii sau umezeală. După încheierea procesului de uscare (când cozile devin rigide şi se rup cu un pocnet sec), se depozitează în saci de hârtie, în locuri curate şi ferite de umezeală.
Preparate din cozi de cireşe
Pulberea de cozi de cireşe
Se obţine prin măcinarea cu râşniţa electrică de cafea a pedunculilor, din ea administrându-se de 2-3 ori pe zi câte o linguriţă. Acest remediu are excelente calităţi depurative, hipoglicemiante, precum şi efecte hipotensoare (reduce uşor tensiunea arterială).
Infuzia combinată de cozi de cireşe
Se pun două linguriţe de pulbere de cozi într-un pahar de apă şi se lasă la macerat vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, după care se strecoară. Extractul obţinut se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe vreme de 1 minut, în încă un pahar de apă, după care se lasă să se răcească. În final, se combină cele două extracte, iar preparatul obţinut se va administra pe parcursul unei zile.
Vinul de cozi de cireşe
Se macină 50 de grame de pedunculi uscaţi de cireşe, cu ajutorul unei râşniţe electrice de cafea, după care se pun într-un litru de vin alb de bună calitate. După trecerea a şapte-zece zile, timp în care amestecul e lăsat la temperatura camerei, vinul se filtrează prin tifon şi se trage într-o sticlă de culoare închisă, care se păstrează într-un loc răcoros. Se beau câte 2- 3 păhărele pe zi, pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de a mânca. Este un preparat eficient contra celulitei.
Extractul uscat de cozi de cireşe
Se obţine dintr-un extract alcoolic de cozi de cireşe, din care se evaporă complet alcoolul, rămânând o pulbere fină, cu gust astringent-sărat, extrem de concentrată în principii active: extractul uscat de cozi de cireşe. Conţine de 5-6 ori mai multe principii active decât simpla pulbere obţinută prin măcinare.
Mai mult, principiile active din extract sunt asimilate integral de organism (şi nu doar în proporţie de 25%, ca în cazul simplei pulberi).
