Fructul de mango înlătură oboseala şi scade tensiunea
„Fructul fructelor”, „regele fructelor” sau „fructul fericirii”, cum mai este numit fructul de mango, este cel mai popular fruct din lume, existând în aproape o mie de soiuri, în dimensiuni de la cele mai mici, până la cele mai mari de un kilogram.
21 Iulie 2015, 06:39
Este un fruct delicios cu o aromă unică care diferă prin formă şi culoare de la soi la soi. Fructul de mango se consumă în stare proaspătă mai mult decât orice alt fruct din lume. Are un gust atât de bun încât oamenii uită că acest fruct este şi sănătos!
Se presupune că numele de „mango” provine de la Malayalam manga, terminologie împrumutată în portugheză, iar de aici a trecut şi în limba engleză.
Scurt istoric
Fructul de mango este originar din Himalaya, unde mai cresc şi acum pomi de mango în stare sălbatică. Fructul lor este mic, amar şi tare, făcându-l să fie nepotrivit pentru a fi mâncat. Copacul de mango a fost cultivat în India în urmă cu 4.000 de ani, fiind adus în Europa de portughezi în secolul al XVI-lea.
Până şi Budha l-ar fi lăudat, mulţumindu-i arborelui foarte înalt pentru umbra sa generoasă, sub care obişnuia să mediteze timp de câteva ore. „Mangifera indica”, pe numele său latin, are rădăcini adânc înfipte în pământ, iar frunzele sale nu se usucă niciodată, fiind veşnic verzi.
El se poate dezvolta până la 30 de metri înălţime, fiind mare şi stufos, iar florile sale au un miros foarte puternic, asemănător cu cel al florilor de crin. Frunzele sunt roşiatice când sunt tinere şi verzi la maturitate, aducând oarecum cu cele de piersic.
Fructele de mango capătă o culoare portocaliu-roşiatică atunci când sunt coapte, fiind dulci şi foarte aromate. Pomii de mango sunt longevivi şi foarte generoşi, putând să rodească chiar şi după ce au atins venerabila vârstă de 300 ani. Fructul are o mărime variabilă cuprinsă între 10-25 cm lungime, 7-12 cm în diametru şi poate cântări până la 2,5 kg.
Copt, este divers colorat, de la galben, portocaliu, până la roşu aprins, iar gustul său este dulce, distinct, undeva între cel al piersicii şi al ananasului.
